Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Deficitul de încasare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) a crescut în România, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Estonia şi Franţa.

Ce ne facem cu deficitul de încasare a taxei pe valoarea adăugată

Deficitul de încasare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) a crescut în România, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Estonia şi Franţa. Ţările UE au pierdut în anul 2016 venituri de aproape 150 de miliarde de euro din neîncasarea TVA.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 27.09.2018 - 09:41

Deficitul de încasare a TVA indică diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv de fiecare stat membru.

Deficitul acesta a scăzut în 22 de state membre. Bulgaria, Letonia, Cipru şi Olanda (în Ţara Lalelelor, devii plătitor de TVA dând o bifă la Registrul Comerţului) au înregistrat performanţe foarte bune: peste cinci puncte procentuale pierderi din TVA fiecare.
Deficitul a crescut în şase state membre. Este vorba despre România, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Estonia şi Franţa.

"Dacă ai taxare inversă pe tot sistemul de facturare, TVA se va colecta la ultima verigă a lanţului economic, la nivelul detailiştilor. TVA se transformă într-o taxă pe vânzări, cum este în SUA.“

DAN SCHWARTZ, MANAGING PARTNER RSM ROMÂNIA

 

„România liberă“ a scris anterior că, fără un sistem informatizat şi upgradat la Fisc, Bucureştiul preferă în continuare să mizeze pe barierele birocratice pentru a opri „băieţii deştepţi“ să fraudeze plata TVA.

Conform PricewaterhouseCoopers, în anul 2016 România era pe primul loc la frauda pe TVA, cu 8 miliarde de euro, adică 39,6%, urmată de Polonia (29,2%), Slovacia (28,3%), Ungaria (20,15%) şi Cehia (19,6%).

„Este însă inacceptabil ca bugetele naţionale să piardă 150 de miliarde de euro pe an (n.n.: deficit de încasare), mai ales atunci când 50 de miliarde din această sumă umflă buzunarele infractorilor, ale celor care comit fraude şi probabil chiar ale teroriştilor“, a declarat comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Impozitare şi Vamă, Pierre Moscovici.

„Invit statele membre să avanseze în direcţia sistemului definitiv de TVA înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019“, a spus Moscovici. Ce înseamnă toate aceste lucruri pentru România?

 

Ne-am supraestimat încasările

Să vorbim acum nu despre frauda la TVA, ci despre deficitul de încasare la TVA – subiectul pus pe tapet de Moscovici. Dan Schwartz, managing partner RSM România, nu ştie dacă estimările făcute de România sunt corecte sau nu.

8 miliarde de euro a fost în anul 2016 frauda la TVA în România.

„Poate că sunt prea optimiste, pentru că Guvernul României, vrând să arate o creştere economică foarte mare, ori bazându-se, când şi-a făcut bugetul, pe o creştere economică foarte mare, a fost obligat să estimeze venituri bugetare foarte mari din colectarea TVA, care nu au legătură cu realitatea economică. De aici apare diferenţa crescută dintre TVA estimat şi TVA colectat“, a explicat Schwartz „României libere“.

„ANAF, în acest caz“, crede expertul fiscal, „nu are nici o vină. Fiscul a colectat cât a putut. Dacă, din raţiuni politice, estimarea a fost optimistă, normal că apare un decalaj. Deficitul creşte artificial“.

Dar se poate întâmpla şi altceva, opinează Dan Schwartz. Anume, „estimarea aceasta să fie relativ corectă, iar gradul de colectare realmente înregistrat fiind scăzut şi diferenţa să meargă în buzunarele celor care ocolesc sau fraudează acest impozit. Atunci, este o chestiune care ţine de organizarea autorităţii fiscale şi de eficienţa activităţii acestei organizaţii“.

 

Organizare

Acum 21 de ani, Bulgaria a intrat în faliment, iar FMI a propus şi a fost introdus un consiliu monetar. Leva, moneda naţională de la sud de Dunăre, a fost legată de marca germană, apoi de euro, după trecerea Germaniei la moneda europeană. Apoi, Sofia şi-a reorganizat profund Fiscul.

Afacerile monetare ale Sofiei au fost gestionate oricum de experţi germani. Bulgarii au o îndelungată tradiţie filogermană. Azi, vecinul nostru sudic este în fruntea colectării de TVA în UE, alături de Olanda, Letonia şi Cipru.

Ce a făcut în tot acest răstimp ţara noastră? „România nu şi-a reorganizat administraţia fiscală, deşi a beneficiat pentru aceasta de un credit de la Banca Mondială. Proiectul, în momentul de faţă, stagnează“, spune Dan Schwartz.

„Corupţia are şi ea rolul ei, pentru că este posibil ca anumiţi funcţionari publici să evite controalele la persoanele cunoscute sau prietene“, a atras atenţia „României libere“ Schwartz.

 

Riscurile taxării inverse

„Dacă Moscovici se referă la un proiect de modificare a Directivei privind TVA (n.n.: Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006, privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, în vigoare), care trebuie să întrunească acordul tuturor statelor membre, atunci îndemnul său are raţiuni politice“, susţine Schwartz, explicând că oficialul european „îndeamnă România să adere la propunerile făcute de Comisia Europeană. Din câte ştiu eu, propunerea era bazată pe extinderea sistemului de taxare inversă“.

Ce este această taxare inversă? Sistemul lărgit de taxare inversă are avantajul că lichiditatea care se transferă între contribuabili şi între contribuabili şi stat scade ca volum, pentru că nu mai apare TVA în factură şi el nu se mai transferă de la un contribuabil la altul.

În acelaşi timp, are o altă problemă, atrage atenţia expertul: „Această modalitate extinsă, dacă este dusă la extrem, poate duce la dispariţia TVA. Dacă ai o taxare inversă pe tot sistemul de facturare, TVA se va colecta la ultima verigă a lanţului economic, la nivelul detailiştilor. TVA se transformă aşadar într-o taxă pe vânzări, cum este în SUA“.

 

Diavolul se ascunde în contabilitate. Adică tot în detalii

Dar Statele Unite au un sistem fiscal profund informatizat. Atât de informatizat, încât IRS, Fiscul american, poate controla „la firul ierbii“ ce se întâmplă în economia reală, deci nu pierde bani prin fraudă şi alte metode de eludare.

„Apare problema identificării TVA care trebuie colectat la nivelul detailiştilor. Aceştia sunt mai greu de controlat. Sunt multe firme mici, ce nu declară corect veniturile, nu emit bonuri fiscale şi TVA ce trebuie colectat nu este colectat“, explică Dan Schwartz.

Practic, ceea ce spune Schwartz este că un număr mare de mici detailişti fac o mică fraudă foarte greu de urmărit, fiind obişnuiţi să procedeze inerent astfel, cu mici malversaţiuni contabile, şi să le piardă în contabilitate, iar Fiscul nu are forţa să le găsească pe toate şi TVA colectată, finalmente, scade.

„România poate lucra la restructurarea ANAF, care trebuie să-şi îndrepte controalele şi abordarea către contribuabilii de mare risc. Implementarea sistemului de case de marcat s-ar putea să ajute la creşterea nivelului de colectare. Corelarea caselor de marcat cu un sever central poate permite urmărirea în timp real a tranzacţiilor. Riscul este calculat şi identificat cu mai mare uşurinţă“, a tras concluzia pentru „România liberă“ Schwartz.

Citește totul despre:

#tva #taxare

Comentarii

loading...