Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

După ce au vehiculat luni în şir ipoteza introducerii taxei de centru în Capitală, autorităţile locale schimbă foaia.

Ce îi trebuie Bucureştiului ca să fie pregătit pentru taxă de centru

După ce au vehiculat luni în şir ipoteza introducerii taxei de centru în Capitală, autorităţile locale schimbă foaia. Nu ar fi momentul potrivit pentru aceasta, pentru că Bucureştiul nu este încă pregătit.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 21.06.2018 - 17:18

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, spune că municipalitatea nu are încă în plan instituirea unei taxe de mediu pentru zona centrală a orașului. Deși această taxă s-ar impune, Bucureștiul nu e încă pregătit, susţine Firea. Pentru compensarea lipsei taxei, Primăria Capitalei încearcă să instituie alte măsuri: crearea pistelor de biciclete, precum şi promovarea transportului în comun, prin achiziționarea de autobuze, troleibuze și tramvaie electrice.

„Bucureştiul nu arată ca un oraş, arată ca un târg” , a spus României libere Ion Lixandru, vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Logistică (ARILOG), detaliind: „Numai în târguri vezi maşini care ocupă trecerile de pietoni, staţiile mijloacelor de transport în comun, limitează circulaţia pe principalele bulevarde de la trei benzi la o bandă, sunt lucrări abandonate. Acesta este târg, nu e o capitală”.

Atunci, care sunt soluţiile? „Soluţia este să parcăm acolo unde e loc prin lege pentru asta. Nu este, nu mă duc cu maşina. Am mijloc de transport în comun, am metrou, am salvare, am ce-mi trebuie”, explică Lixandru. „Problema e faptul că nu respectăm şi nu reglementăm”, spune acesta, detaliind că, „dacă vă uitaţi şi faceţi o medie, cel puţin în Bucureşti vedem turisme de 5,50 m - 6 m. Sunt două tone pe care le purtăm după noi ca să se deplaseze un om”.

Salubritatea şi spălarea străzilor nu se face când e trafic intens

În al doilea rând, spune expertul ARILOG, există o sumedenie de vehicule abandonate care trebuie ridicate. Al treilea lucru e „interzicerea desfăşurării de activităţi pentru şcoli de şoferi (pe marile bulevarde), pentru spălat şi salubritate dimineaţa, între orele 7 şi 9, şi şi seara, între orele 16 şi 19”.

„Nu se face atunci acest lucru, se face noaptea, în perioada de libertate în mişcare, sau după ora 9 dimineaţa. Udăm florile dimineaţa, de la ora 8 la 9? Nu, ori de la 5 la 6,30 dimineaţa, ori după 9,30 – 10”, atrage atenţia Ion Lixandru.

„Încercăm să dinamizăm celelalte măsuri, în special încurajarea folosirii transportului în comun, prin autobuzele electrice sau pistele de biciclete”, a declarat Gabriela Firea într-o conferință de presă, alături de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, confform News.ro.

Şi vehiculele electrice însă poluează, subliniază Lixandru, „la momentul la care sunt fabricaţi acumulatorii, înainte de a fi utilizaţi. Poluează, dar în altă parte pe lanţul economic”.

Soluţia cea mai ecologică pentru autobuze: CNG

Şi atunci care este soluţia cea mai ecologică? „CNG, gaz comprimat. Printre cele mai reduse ca poluare”, spune expertul. CNG (trad. eng. Compressed Natural Gas) este „gazul natural stocat în recipiente sub presiune, prin comprimare, în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule cu motoare termice”, conform Legii Energiei nr. 123/2012.

După comprimare la cca 1% din volumul său, gazul natural rămâne în stare gazoasă. Presiunea la care se comercializează este de 200 de bari, în butelii speciale. „Recomandarea pe care am făcut-o a fost să trecem la CNG. Să vedeţi ce economie va fi în bugetul Capitalei! Nu se va mai fura motorină şi aerul va fi altfel”, spune reprezentantul ARILOG.

„Ar trebui şi ca acele prime, pe care doamna Graţiela (n.n.: Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului) le dă la vehicule mici, să le dea la taximetrişti, la curierii care operează în marile oraşe, nu unor persoane fizice. 10.000 de euro – 20.000 de euro... Ca să facă ce? 10 km - 20 km/zi? Să dăm celor care utilizează intens maşinile. Taximetriştii folosesc Dacii cu motor diesel, care fac 400.000 km – 600.000 km”, explică Ion Lixandru.

Nu ar mai trebui ca Primăria Capitalei să facă şi alte lucruri? De exemplu, să edifice inelul interior al Capitalei, pe regim de drum expres (Mihai Bravu – Ştefan cel Mare, până la Viilor etc.)? Este un lucru despre care se discută public de cel puţin două decenii.

„Noi am prezentat câteva soluţii de pus acum în aplicare, pe reglementările existente. Nu trebuie să facem pentru aceasta nici un pod”, susţine Lixandru. Astfel, el afirmă că „putem să facem acum eliberarea tuturor spaţiilor care prin lege trebuie să fie libere pentru pietoni, mijloacele de transport în comun, staţiile de autobuz şi tot ceea ce decurge de aici”.

„Primăria poate fi trasă la răspundere pentru că nu duce la îndeplinire aceste lucruri. De aceea are poliţie locală”, susţine specialistul.

Drum lung până la conceptul occidental de „green city”

Încă de acum cinci – şase ani, s-a discutat în mediul public despre felul cum poate deveni Capitala un „green city”. De exemplu, aceasta înseamnă apariţia unor tramvaie şi autobuze foarte lungi. Este posibil acest lucru acum, în Bucureşti?

Aceste tramvaie foarte lungi înseamnă, explică expertul ARILOG, căi de rulare dedicate. În primul rând, spune acesta, un asemenea vehicul foarte lung ar rămâne de exemplu în mijlocul intersecţiei de la Piaţa Iancului, pe care ar bloca-o complet.

Alt aspect este cel tehnic. Tramvaiul acesta foarte lung şi silenţios „are susţinere doar pe un boghiu central de oţel, pe o şină de dirijare şi stânga – dreapta, cu roţi de ghidare cu anvelope de cauciuc. Are silenţiozitate şi rază de curbură mult mai mică. Dar pentru aceasta trebuie schimbată toată infrastructura Bucureştiului”, spune Ion Lixandru.

În Viena, austriecii au la metrou şi trenuri din anii 50, explică Lixandru. „Tot aceleaşi trenuri sunt, numai că s-au mai făcut nişte schimbări pe la motoare. Sunt vehicule de anduranţă, ca şi echipamentele militare, făcute să reziste”, spune acesta.

Nu suntem însă pregătiţi pentru acest tip de vehicul. „Unde putem veni cu aceste tipuri de vehicule, se vede. Metroul le foloseşte, pentru că a crescut numărul de călători. Pot folosi centura Bucureştiului pentru metroul de suprafaţă, care să meargă circular, în două sensuri şi să poată alimenta capetele de metrou şi să se facă parcări la intrarea în Capitală”, a explicat reprezentantul ARILOG României libere.

Comentarii

loading...