Prețul mediu pentru apartamentele de vânzare din București a ajuns la 1.072 euro/mp, respectiv 1.021 euro/mp la locuințele noi, iar salariul mediu a depășit suma de 696.51 euro sau 3.395 de lei, în luna ianuarie 2021, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Astfel, sunt necesari aproximativ 6 ani sau sub 73 de salarii medii pe economie la nivel naţional (696 de euro) pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti, de aproximativ 50 de metri suprafața utilă, conform datelor analizate de compania imobiliară Blitz.
Dacă ne uităm în spate, în plin boom imobiliar, în 2008, erau necesare nu mai puţin de 393 de salarii medii pe economie pentru achiziţionarea unui apartament nou în Bucureşti sau o perioadă de muncă de aproape 33 de ani.
Un alt indice important care ne arată cum a evoluat piața imobiliară este cel de accesibilitate a locuințelor. Acesta se calculează ca raport dintre prețul locuinței/mp și salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume, de obicei un an. Un rezultat cât mai apropiat de 1 arată că piața imobiliară este “mai accesibilă”, comparativ cu un rezultat supraunitar, care arată faptul că imobilele sunt din ce în ce mai “inaccesibile”, cu cât acest raport este mai mare. Indicele de accesibilitate a locuințelor pe 2021 este de 1,4.
Conform datelor, din 2005 până în 2008, indicele de accesibilitate a locuințelor a început să crească constant, an de an, odată cu instalarea crizei financiare, iar locuințele au devenit tot “mai inaccesibile”.
În 2008, anul crizei financiare și imobiliare, indicele de accesibilitate a atins un maxim de 5,3, după care în 2009 a fost de 3,9 și a început sa scadă până a ajuns, din nou, la 1,9 în 2016 și 2017. Cel mai mic nivel a fost înregistrat în anul 2002, când indicele de accesibilitate a avut un nivel de 1,1. Altfel spus, în acel an, românii și-au putut cumpăra mai lesne proprietăți, întrucât venitul mediu era cu mult peste valoarea pieței imobiliare pe metru pătrat.
Pentru a afla indicele de accesibilitate pentru apartamentul deținut în proprietate se împarte prețul pe mp de achiziție (sau prețul de achiziție la suprafața totală pentru prețul pe metru pătrat) la salariul mediu pe ultimul an.
Formula de calcul a indicelui de accesibilitate din piața imobiliară arată astfel: preț de achiziție apartament / suprafața totală = preț mediu pe mp. De exemplu 51.000 Euro / 52 mp = 980 Euro/mp. Apoi se ia în calcul numărul de ani necesari pentru achiziția locuinței raportat la salariul mediu pe ultimele 12 luni: de exemplu 51.000 Euro / 696 euro = 73 salarii medii sau 6,1 ani. Din această formulă rezultă că indice de accesibilitate este de 980 euro/mp / 696 euro, mai exact 1,4.
· Cât de accesibile sunt locuințele în orașele din țara noastră
Analiza extinsă la nivel național a companiei Blitz arată că, în topul celor mai accesibile apartamente, potrivit datelor colectate, clasamentul se prezintă astfel:
– Cele mai accesibile locuințe sunt în orașele Piatra Neamț, Alba Iulia și Galați. Aici trebuie să muncești în jur de 4,7 – 5 ani pentru un apartament cu 2 camere cu o suprafața de aproximativ 50 mp.
– Cele mai scumpe locuințe sunt situate în regiunea de Nord Vest, având capitala Cluj. În acest oraș, trebuie să muncești în jur de 9,5 ani pentru o locuință similară.
– București se situează pe la mijlocul clasamentului cu cel mai mare salariu mediu pe țară, respectiv 4.658 lei și un preț pe mp mai mic decât în Cluj, dar peste restul orașelor analizate – 5,662 lei (sau 1.150 Euro).
Datele analizate arată astfel că locuințele din țara noastră sunt rezonabil de accesibile și necesită mai puțini ani de muncă pentru achiziționarea lor. Mai mult de atât, efortul necesar a scăzut în ultimii 30 de ani, de la 33 de ani necesari la 6 ani în medie în prezent.
Cătălin Priscorniță, CEO Blitz, ne-a explicat: ”Trendul consolidat arată, așadar, o accesibilitate tot mai mare a locuințelor pe termen lung în România. Dacă ne raportăm însă la trendurile globale, putem spune că românii sunt ceva mai avantajați decât să zicem germanii sau elvețienii, unde rata de proprietate e puțin peste 40-50%. În același timp, România se confruntă cu o lipsă cronică de locuințe, iar cifrele demografice ne indică intrarea pe piața imobiliară a unei generații tinere numeroase cu apetit pentru achiziția de locuințe noi și cu o cerere sporită în ceea ce privește calitatea construcțiilor”.
Se pot observa, de asemenea, importante disparități regionale, locuințele fiind mult mai accesibile în zonele de Nord-Est și Sud-Est decât cele din regiunile de Vest, Nord-Vest și Sud-Vest, explicabile prin diferențele mai generale dintre Vest și Est, vizibile, iată și la nivelul României.
Totodată, oportunitățile reale de investiții în imobiliare sunt în zonele cu terenuri și locuințe mai ieftine, în care indicele de accesibilitate tinde spre 1,1 – 1,2, așa cum sunt regiunile de Centru, Nord-Est și Sud-Est.
