Sediul Parlamentului României valorează, în acest moment, 5.589.869.864 de lei, menționează o Hotărâre de Guvern publicată, acum câteva zile, în Monitorul Oficial.
Suma indicată mai sus – peste cinci miliarde și jumătate de lei, echivalează cu circa 1,2 miliarde de euro.
Separat, același document al Guvernului, HG 710 / 2019, indică valoarea terenului aferent Palatului Parlamentului: 4.295.618.469 de lei (circa 900 de milioane de euro). HG 710 / 2019 a fost emisă de Guvernul Dăncilă pentru a actualiza valoarea de inventar a Casei Poporului. Ea fusese evaluată inițial prin HG 1705/2006, care a fost modificată, în ultimii ani, de mai multe ori.
HG 710 / 2019 indică și valoarea parcării subterane a Palatului Parlamentului: 45.868.825 de lei.
Toate cele trei obiective menționate au aceeași adresă – Strada Izvor nr. 2-4.
Terenul aferent Casei Poporului are o suprafață de 310.920 de metri pătrați, iar parcarea subterană are o suprafaţă de 13.286 de metri pătrați.
Despre sediul Parlamentului României se precizează că are o suprafață desfășurată de 219.744,8 metri pătrați, ceea ce ar reprezenta însă doar 70 la sută din suprafața desfășurată a fostei Case a Poporului. După cum se știe, această clădire de dimensiuni faraonice a început să fie construită în ultimii ani ai comunismului, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, iar potrivit unor surse neoficiale, construcția nu este finalizată nici până astăzi.
După căderea comunismului, de-a lungul anilor, în Casa Poporului s-au instalat Camera Deputaților, Senatul, Consiliul Legislativ, Curtea Constituţională și – pentru o scurtă perioadă – Serviciul de Protecție și Pază. Tot în această clădire funcționează un Centru Internațional de Conferințe, subordonat Camerei Deputaților.
“În urma campaniei de urbanizare, la scurt timp după cutremurul din 1977, şi a prieteniei cu Kim Ir Sen, Ceauşescu a iniţiat planul de a construi un nou centru politico-administrativ, pe zona dealului Uranus, confirmată de specialişti ca fiind sigură pentru construcţia unor clădiri monumentale. Începând cu 1980 s-a demolat o suprafaţă reprezentând a cincea parte din Bucureşti (4,5 km lungime şi 2 km lăţime). Clădirea a fost construită cu materiale aproape în întregime româneşti, printre care : 1.000.000 mc de marmură, 550.000 tone de ciment, 700.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 tone de bazalt, 900.000 mc esenţe de lemn, 3.500 tone de cristal, 200.000 de mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare, 3.500 mp de piele. Întreaga construcţie este rezultatul efortului a peste 100.000 de oameni, cu aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi, în perioadele de apogeu. De asemenea, între anii 1984 – 1990, 12.000 de soldaţi au participat la construcţie”, menționează un material documentar difuzat de Centrul Internațional de Conferințe din Palatul Parlamentului.
Arhitectul coordonator al Casei Poporului a fost Anca Petrescu, cea care, la numai 29 de ani, a primit de la Nicolae Ceaușescu sarcina de a realiza acest proiect. Anca Petrescu a murit în 2013, la 64 de ani, în urma unui accident rutier. Înainte de a muri, Anca Petrescu dezvăluise câteva dintre secretele Casei Poporului. Altele rămân neelucidate, inclusiv din cauza faptului că în acest sediu funcționează câteva instituții esențiale ale statului român.
