in cele 118 milioane de lei venituri, 101 milioane reprezintă cheltuieli cu personalul. Față de anul trecut, diferențele sunt majore, atât ca buget total al salariilor, cât și al proporției lor în venituri totale. Astfel, în 2018, veniturile bugetate erau de 150 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile cu salariile au fost de 85 milioane lei. Practic, ce se întâmplă în acest an este că, la venituri mai mici, ANRE va cheltui mai mult cu salariile. Cât privește ponderea remunerațiilor către angajați raportat la total venituri, aceasta crește de la 60% la peste 80%. Numărul de angajați rămâne la fel – 330, ceea ce face ca Autoritatea să cheltuie cu fiecare dintre angajați, în medie, 300.000 de lei anual, adică aproximativ 25.000 de lei pe lună. Nu înseamnă însă că acestea sunt salariile medii. În cele 100 de milioane sunt incluse indemnizațiile acordate conducerii, care pot ajunge la mii de euro, echivalent în lei, anual, sporurile, orele suplimentare, tichetele de masă și de vacanță, precum și remunerațiile cuvenite unor persoane din afara instituției, adică personal contractual. Pentru aceștia (consilieri și alții), ANRE a pus deoparte 3,4 milioane de lei, adică aproape 800.000 de euro.
În orice caz, salariul mediu la ANRE este oricum printre cele mai mari înregistrate oriunde în România, depășind 7.000 lei net lunar.
Evident, cele mai mari salarii sunt la vârf. Preşedintele câştigă aproape 11.000 euro lunar (echivalent în lei), vicepreşedinţii – circa 9.000 euro, iar membrii din Comitetul de Reglementare – circa 7.000 euro.
Directorii de departamente sunt salarizaţi cu echivalentul în lei a aproximativ 3.000 euro net, lunar.
Pe 23 octombrie 2017, preşedinţia ANRE a fost preluată de deputatul PSD Dumitru Chiriţă, electrician la bază, apoi sindicalist, apoi parlamentar PSD, cu patru mandate.
El îi are ca vicepreşedinţi pe Zoltan Nagy-Bege şi Henorel Soreaţă. Comitetul de reglementare este format din patru membri: Ramiro Angelescu, Gabriel Gheorghe, Teodor Atanasiu şi Cornelia Sulger.
Decizii proprii, control parlamentar
ANRE este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, în condiţii de eficien-
ţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor. Prin aceasta, ANRE are control asupra pieţei energiei, estimată la circa 30 miliarde euro.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale. Nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Din acest an, Autoritatea va gestiona sumele care rezultă din aplicarea taxei de 2% pe afacerile companiilor care activează în energie, potențial sute de milioane de euro. ANRE nu a menționat aceste sume în bugetul pe 2019 și nici nu a menționat vreodată ce va face cu ele. Motivul este că OUG 114, care, printre altele, impune această taxă, nu are încă norme de aplicare. Mai mult, încă nu este sigur că ea va mai exista vreodată, având în vedere că partenerul PSD de la guvernare, ALDE, a menționat expres că nu o dorește.
Personalul Autorităţii s-a înmulţit exponenţial în ultimii ani. Astfel, de la 83 de angajaţi în 2005, ANRE a ajuns, acum, la 330 de angajaţi.
