Cabinetul Orban ştie exact care este situaţia României

În ianuarie 2020, Ministerul Finanţelor a întocmit un supliment de prospect de emisiune, pentru a putea continua să împrumute bani, pe MTN.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 18.02.2020 - 14:17

MTN (Global Medium Term Note Program) e un program de emisiuni de titluri de stat de la Bursa din Luxemburg. Indiferent ce afirmi politic în ţară, în actele oficiale, pe MTN, nu poţi trişa adevărul.

Ministerul Finanţelor, condus acum de Florin Cîţu, ştie că e anormal câştigul mediu brut mai mare în mediul public, decât în cel privat: 6.463 de lei, respectiv 4.697 de lei.

În 11 luni din anul 2019, câștigul salarial mediu brut a crescut la 5.038 de lei, cu 13,3% mai mult ca în anul 2018: salariul mediu net a crescut cu 15,2%, iar câștigul real cu 11%, în 11 luni din 2018. Desigur, aceasta a produs inflaţie.

„Se așteaptă ca inflaţia să scadă până la jumătatea anului 2020, la 2,8%, apoi să crească la 3,4%, în T3 2021.” supliment MFP la un prospect de emisiune pe MTN

Evoluţia ratei anuale a inflației a atins 3,7%, iar PSD a acuzat BNR că n-ar fi ţinut-o în frâu. Ulterior, spune acum guvernul lui Ludovic Orban, „se așteaptă (n.r.: ca inflaţia) să scadă până la jumătatea anului 2020, la 2,8%. Apoi să crească la 3,2%, la sfârșitul anului 2020, și 3,4%, în al treilea trimestru al anului 2021”.

Un alt semnal de alarmă este trendul deficitului de cont curent: 0,6% din PIB în 2015; 1,4% în 2016; apoi a început petrecerea PSD: 2,8% în 2017 și 4,4% în 2018.

În 2017, deficitul de cont curent în creștere (5.218 milioane de euro) a fost finanțat prin transferuri de capital și investiții directe ale nerezidenților, iar în 2018, în plus, şi prin cele din portofoliu, care au contribuit la finanțarea deficitului în creștere (8.960 de milioane de euro).

 

Cifrele vorbesc

Transferurile de capital au scăzut: 2015, de 4,1 ori mai mari ca deficitul de cont curent, apoi de 1,8 ori mai mari în 2016, de 0,4 ori mai mari în 2017, iar în 2018 de 0,3 ori mai mari.

În 2018, deficitul de bunuri a crescut cu 21,3%, față de 2017, până la 14.805 milioane de euro, creșterea importurilor (10,4%) continuând să o depășească pe cea a exporturilor (8,1%), comparativ cu 2017.

71,7% din deficitul de bunuri a fost intra-UE, iar extra-UE 28,3%. Aceasta este situaţia acum. Să vedem ce vor face următoarele guverne pentru ameliorarea acestei situaţii în curs de deteriorare.

Comentarii