11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialCe se scumpeşte şi de ce?

Ce se scumpeşte şi de ce?

Românii plăteau acum o lună, pentru un pachet de unt de 200 g, echivalentul a şapte franzele. După ce prețurile au început să crească, acelaşi pachet, cu 80% grăsime, costă cât 13 pâini.

Cele mai mari scumpiri ar urma să fie însă la gaze şi energia electrică, cu până la 20%. Tendința s-a simțit încă din octombrie, când au crescut prețurile și la ouă, carne, fructe și legume, unde scumpirea a fost de peste 4%.

Cifrele din statistici au fost apoi depăşite de realitatea lunii noiembrie, când oul, de exemplu, şi-a dublat preţul, ajungând să coste un leu. Mai mult, BNR estimează scumpiri mai mari anul viitor. Prognoza de inflație ar ajunge la 3,2% în anul 2018. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru „România liberă“ că inflaţia ar putea ajunge la mijlocul anului 2018 chiar la peste 4%.

De asemenea, Comisia Europeană prevede creşteri de preţuri, în anii 2018 şi 2019, precum şi adâncirea deficitului bugetar până la 3,9%, respectiv 4,1%, mult peste limita de 3% admisă în UE, potrivit prognozei de toamnă. Care sunt cauzele?

Deocamdată, se manifestă factorul conjunctural

Cinci factori conjuncturali interni care influenţează preţurile au fost enumerați de către profesorul de economie Mircea Coşea pentru „România liberă“. Unul este reprezentat chiar de către presiunile psihologice asupra preţurilor, determinate de „lipsa de predictibilitate, de siguranţă, de haosul acesta care s-a creat acum, şi politic, şi economic”.  „Comerţul, adică distribuţia, ridică preţurile ca să-şi asigure un risc viitor, previzibil. Introduce în preţ elemente suplimentare de cost. Preţurile care au crescut acum nu se explică altfel. Efectul supraaccizei la benzină încă nu a apărut, mai trebuie să treacă o perioadă”, a explicat universitarul.

Un alt factor se referă la creșterea prețului combustibilului. „Din 23 august, încontinuu, preţul motorinei a crescut. Nu a scăzut absolut deloc”, a declarat directorul parcului auto al unui mare distribuitor de bunuri de larg consum, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. „Pe 23 august, era 4,60 lei, iar acum este 5,60 lei litrul de motorină”, a arătat acesta. Așadar, în doar trei luni, preţul litrului de motorină a crescut cu aproape un leu.

Care este însă impactul în preţul de cost pentru un mare deţinător de vehicule, ce rulează zilnic în transporturi de marfă? „Când ai peste 1.000 de maşini, care circulă în jur de patru milioane de kilometri lunar, impactul este monumental”, a explicat managerul citat anterior.

70 de milioane de euro lunar este impactul creşterii preţului motorinei, la mia de maşini, pentru un mare transportator de bunuri de larg consum.

„România liberă” a făcut calculele. La un consum mediu de 8 l/100 km, pentru 1.000 de maşini, cu patru milioane de kilometri rulaţi lunar, la 1 leu creşterea preţului motorinei, rezultă un impact astronomic de 0,32 miliarde de lei în plus. Aceasta înseamnă aproape 70 de milioane de euro lunar. Evident, aceşti bani cheltuiţi în plus de un trans-portator se duc în preţurile mărfurilor transportate, care se scumpesc.

Marile creşteri vor urma de-abia anul viitor

„Orice fel de creştere îţi destabilizează bugetul. Alături de aceste lucruri, mai apare inflaţia, care are şi ea un impact major. Creşterea ROBOR are şi ea impact major. Creşterea salariului brut va avea şi ea un impact financiar. Calculele pe utilităţi de asemenea”, a declarat pentru „România liberă“ -Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

Care va fi mecanismul creşterilor? „Noi facem un calcul şi apoi apărem cu preţurile noi, apoi le vom -comunica celor cărora vindem undeva în lunile decembrie – ianuarie”, a menționat Sorin Minea. De ce durează atâta timp stabilirea noilor preţuri? „Dacă anunţ mâine supermarketurile că vreau să scumpesc”, spune responsabilul Romalimenta, „au cel puţin 30 de zile perioadă de intrare în vigoare (n.r.: a noilor preţuri). După anunţ, cu scumpirile, că vor fi mai mari, mai mici, fiecare firmă îşi face calculele. De fapt, nu sunt scumpiri, ci recalculări de preţuri. Ele vor apărea prin ianuarie – februarie”.

Aşadar, ceea ce se întâmplă acum este doar semnalul precursor, pe sentimentul negativ al pieţelor. Adevăratele majorări vor veni de-abia din primăvara anului 2018, a confirmat profesorul Mircea Coşea. Impactul se va vedea de-abia începând din luna martie a anului viitor.  

Politica fiscală a Guvernului dă peste cap România

Există și o cauză internă, -sistemică: structura -economiei naţionale. Aceasta este „incapabilă să-şi satisfacă din producţie proprie cererea în creştere atunci când există un supliment de venituri”, a menționat Mircea Coşea. Peste aceasta, se suprapun cauzele conjuncturale. „Prima este politica fiscală. Aici au apărut supraaccizarea carburanţilor, care are, -desigur, efect asupra preţurilor. A doua este aplatizarea efectului reducerii TVA la alimente”, explică universitarul.

Când s-a redus TVA la alimente, au scăzut preţurile, dar efectul acesta se aplatizea-ză în timp. „Acum, el începe să dispară. Preţurile îşi revin la momentul dinaintea reducerii TVA”, susţine Mircea Coşea. Există, pe de altă parte, o variaţie importantă a preţurilor la utilităţi. Astfel, „apare un efect în lanţ pe electricitate, gaz, apă. A patra grupă de factori conjuncturali este legată de măsurile fiscale”, atrage atenţia universitarul, explicând că „cresc anumite cheltuieli la producători, chiar dacă sunt de natură birocratică. Refacerea contractelor de angajare de exemplu duce la cheltuieli în plus cu logistica, cu angajarea de contabili. Toate acestea duc la cheltuieli, care se transferă în costuri, apoi în preţuri”. 

Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou eliberat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă