15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieBugetul de stat 2018, construit pe elemente de vulnerabilitate

Bugetul de stat 2018, construit pe elemente de vulnerabilitate

Proiectul legii bugetului de stat pentru 2018 va fi adoptat cu patru zile înainte de Crăciun, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite ale celor două Camere.

Guvernul a anunțat că bugetul pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, o inflație medie anuală de 3,1%, un curs mediu de 4,55 lei/euro și un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

„Deficitul bugetar (pe cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul bugetar ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht”, precizează sursa citată.

Sunt estimate venituri de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari decât în anul 2017. Ar fi pentru prima dată când PIB-ul României ar depăși 200 de miliarde de euro.

Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către Sănătate, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de anul 2017. Bugetul Educației va fi mai mare cu 16%, iar cel alocat investițiilor ar avea creștere de 42%.

 Imponderabila splitării TVA

 „Există elemente de vulnerabilitate, de impredictibilitate. Nu ştim cum va acţiona asupra bugetului split TVA şi nici trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator”, a explicat, pentru „România liberă“, profesorul universitar de Economie Mircea Coşea.

Oricum, țara noastră este fruntaşă în UE la frauda prin neplata taxei pe valoarea adăugată.

„România liberă” a scris recent despre faptul că în anul 2014 frauda cu TVA era de aproape 38%, ceea ce reprezintă peste 7 miliarde de euro. Fie şi la un PIB de 200 de miliarde de euro, impactul procentual al acestei fraude este peste deficitul bugetar maxim admis pentru un stat membru al UE.

Totuşi, Mircea Coşea este, într-un fel, mai optimist ca de obicei.

„Acest proiect de buget este mai realist decât programul de guvernare şi decât guvernarea din 2017”, a precizat universitarul. Acesta crede că se văd anumite elemente care atestă că (n.n.: guvernanţii) au înţeles că nu se poate face ceea ce şi-au dorit fără să aibă anumite restricţii, care apar într-un domeniu în care s-ar putea să fie începutul unei politici salutare de reducere a aparatului birocratic.

Pe de altă parte, analistul economic Sorin Dinu a arătat că pe vremuri, raportarea pe TVA suna cam aşa: TVA brută colectată – atât; TVA rambursată – atât; net rămasă – atât. Ce dau ei net acolo s-ar putea să fie şi o joacă cu datoria (n.n.: publică), care se duce pe ESA”.

„Mai avem o problemă cu TVA, legată de o decizie de la Curtea Europeană de Justiţie, în ceea ce priveşte rambursarea TVA începând din anul 2007, pentru actorii economici consideraţi inactivi economic, dacă nu se dovedeşte că au fost implicaţi într-o fraudă. Dacă nu reuşesc să dovedească o fraudă, să dea banii înapoi”, a precizat Sorin Dinu pentru România liberă.

 Bugetul, ca un calendar cu poze

 „Proiectul acesta de buget nu e nici mai bun, nici mai rău decât înainte. Urmează exact aceeaşi optică de cont contabil. Este o foarte mare grijă să se aranjeze cheltuie-lile şi veniturile în aşa fel încât să intre în deficitul dinainte stabilit”, a mai arătat Mircea Coşea. Nu este un instrument de politică economică. Nu arată o anumită strategie de orientare a fondurilor, de sprijinire sau de inhibare a unor activităţi economice, a declarat expertul.

„România liberă“ l-a întrebat pe Coşea cu ce seamănă totuşi proiectul de buget. „E ca un calendar. În fiecare an, imaginile sunt aceleaşi şi se schimbă numai numerele. Sunt destul de sceptic în legătură cu pilonii de bază ai construcţiei bugetare. Inflaţia este subevaluată. Cred că va fi mai mare”, a precizat acesta.

Mircea Coșea a argumentat că deja „rata de schimb e depăşită de ceea ce se întâmplă acum. Nu e nici un element care să o coboare. Creşterea economică este şi ea sub un anumit semn de întrebare. Deocamdată, nu avem elemente care să ne dea semne că vom putea să exportăm în continuare prin industrie”.

 Veniturile sunt supraestimate

 „În primul rând, mi se pare că veniturile sunt supraestimate”, a menționat analistul economic Sorin Dinu. Astfel, TVA ar creşte cu 16%, „în contextul în care, pe 10 luni, anul acesta, au avut o creştere de 0,5% faţă de anul trecut. Această creştere de 16% înseamnă practic o îmbunătăţire a colectării. Avem o creştere de vreo 5,5% din PIB, ceea ce înseamnă că avem o creştere nominală în jur de 8% – 9%”, a explicat Dinu.

Astfel, diferenţa până la 16% este o îmbunătăţire a colectării, „care nu înţeleg de unde vine, pentru că lor, în PIB, le rămâne tot 6,3% – 6,4%. A apărut PIB-ul detaliat pe 9 luni. La impozitele indirecte, minus subvenţii, unde intră şi TVA, apare o creştere nominală cu 2,6%, care nu se vede în buget”, spune expertul.   

 Creşterea contribuţiilor este aberantă

A doua chestiune importantă este creşterea „cu aproape 20 de miliarde de lei a contribuţiilor, de la 71 la 91 de miliarde de lei, care mi se pare aberantă”, spune Sorin Dinu. Astfel, „poţi să spui că o să crească salariile, că vor creşte astfel şi contribuţiile, pe dividende, dar nu prea este de unde”, consideră Dinu.

În al treilea rând, expertul s-a referit la stocul de datorie, „ponderea datoriei publice foarte reduse. Vezi, Doamne, aşa scrie şi în raportul de stabilitate financiară. Cu deficitul de anul acesta, de vreo 35 de miliarde de lei, şi cu încă peste 50 de miliarde de lei serviciul datoriei existente, deja ajungem la peste 85 de miliarde de lei şi la o nevoie de finanţare de vreo 17 miliarde de lei, mai mare ca în anul 2015”.

Consiliul miniştrilor de Finan-ţe din Uniunea Europeană (ECOFIN) a adoptat marţi o decizie, care stabilieşte că România a eşuat să adopte măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă, informează HotNews. Există, asociate, nişte proceduri tipice pentru această abatere semnificativă, care presupun acordarea de sancţiuni României.

În fine Sorin Dinu este sceptic în privinţa supraevaluării atragerii de fonduri europene în anul 2018.

„Guvernul  trece la venituri şi partea de fonduri europene. Eu aş face o chestiune separată. Tot pe partea de venituri, aşadar, spun că vor avea 28 de miliarde de lei venituri din fonduri europene. Anul acesta, pe 10 luni, avem 13 miliarde de lei venituri din fonduri europene. Ei spun că vor avea până în decembrie 21 de miliarde de lei. Poate că ştiu ceva ce nu ştim noi”, a precizat Sorin Dinu pentru „România liberă“.

Cele mai citite

Copilul tău și-a pierdut pofta de mâncare? Iată ce trebuie să faci!

Lipsa de apetit la copii reprezintă o problemă comună, care adesea îngrijorează părinții. Este esențială o abordare atentă și informată pentru a identifica cauzele...

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...

Proiect de pace durabilă

Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, pacea este din nou tematizată....
Ultima oră
Pe aceeași temă