Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Bucureştiul se situează pe locul 171 în topul mondial al inovării

Capitala României a retrogradat 14 poziţii în clasamentul global al Inovaţiei Oraşelor, ajungând pe locul 171, în timp ce Timişoara urcă 36 de poziţii până pe locul 394, menţionează Andreea Paul, preşedintele INACO.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 02.12.2019 - 16:10

Oraşul Cluj lipseşte din Top 500 în mod surprinzător, precizează sursa citată de Agerpres.

INACO reiterează propunerea de creare a "Grupurilor de Lucru pentru Economia şi Oraşele Viitorului", agreate anul acesta prin acorduri semnate cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri şi Prefectura Bucureşti.

Potrivit organizaţiei, condiţiile pe care le oferă Bucureşti pentru transformarea unei idei inovatoare într-o inovaţie aplicată cu succes, la nivel regional sau global, clasează oraşul pe locul 171 la nivel mondial.

În schimb, Timişoara urcă 36 de poziţii şi ajunge pe locul 394 în lume, dar Cluj-Napoca lipseşte din topul celor mai inovatoare 500 de oraşe ale lumii în raportul global "Innovation Cities 2019", publicat de 2thinknow, şi preluat de Forumul Economic Mondial.

Înaintea oraşelor din România se află capitale din regiunea noastră, precum Praga, pe locul 61 (urcare de două locuri), Budapesta - locul 79 şi Varşovia - locul 114.

"Trei factori modelează indicele de inovare a oraşelor: capacitatea de a genera idei, de a le pune în practică şi, în cele din urmă, de a le comunica cu alţii. Pe scurt, inovaţia trece de la idee la implementare dacă oraşul dezvoltă un mediu cultural favorabil ideilor noi (de exemplu, designeri, galerii de artă, sport, muzee, natură etc.), cu o infrastructură prietenoasă aplicării inovaţiilor (transport, universităţi, afaceri, capital de risc, spaţii de birouri, guvernare deschisă, tehnologie etc.), şi, apoi, este comunicată în pieţe conexe ale inovaţiilor. 162 de indicatori stau la baza calculării acestor trei factori care compun indicele de inovare a oraşelor, care îşi rafinează algoritmii periodic din 2007 încoace în rapoarte globale de profil, şi care nu se rezumă la examinarea inovaţiei pur tehnologice sau ştiinţifice", explică Andreea Paul.

În fruntea clasamentului mondial al inovării se află, în ordine, New York, Tokio şi Londra, în timp ce, la nivel european primele trei poziţii sunt ocupate de Londra, Paris şi Berlin.

"New York ocupă primul loc în lume şi în ultimul raport al competitivităţii urbane. O pierdere de competitivitate semnificativă a Bucureştiului a fost semnalată de INACO anul trecut, făcând referire la acest ultim Raport al Competitivităţii Urbane 2017-2018, în care capitala României a căzut 16 poziţii, pe locul 188 în clasamentul mondial.

Competitivitatea urbană este strâns legată de dezvoltarea economică şi socială, de capacitatea de inovare. Oraşele cu o infrastructură mai bună generează o productivitate urbană mai mare. Creşterea productivităţii urbane, la rândul său, generează venituri mai mari pentru cetăţeni, companii, autorităţi locale şi guvern", se notează în comunicatul INACO.

În viziunea specialiştilor INACO, oraşele mai competitive atrag talente şi capital, recrutează muncitori calificaţi şi creează un ciclu de inovare şi prosperitate pentru toţi. "Din aceste motive, problema pierderii de competitivitate a oraşelor este una dintre cele mai importante şi provocatoare probleme actuale", susţine Andreea Paul.

Comentarii

loading...