7.2 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieBăncile ar putea să reacţioneze la plafonarea dobânzilor reducând drastic oferta de...

Băncile ar putea să reacţioneze la plafonarea dobânzilor reducând drastic oferta de credite

Proiectul de lege avizat prevede completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală renumeratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar. Iniţiativa prevede plafonarea dobânzii anuale la 2,5 ori din dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare şi imobiliare cu o perioadă mai lungă de zece ani.

La creditele de consum, dobânda este plafonată, conform proiectului, la 18% pe an. Acest nivel se aplică creditelor de sub zece ani care nu sunt garantate cu imobile. Pentru creditele de sub 3.000 de euro, dobânda nu poate depăşi 50%.

Dispoziţiile „se aplică şi în cazul în care, conform contractului, consumatorul datorează penalităţi de întârziere, majorări sau alte costuri care desemnează daunele-interese moratorii“, conform Mediafax.

„Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare“, se precizează în proiectul citat. Pentru adoptarea acestui proiect de către Parlament, mai este nevoie de votul Camerei Deputaţilor.

 

Intenţia este mai veche

Care vor fi efectele iniţiativei legislative? „România liberă“ a stat de vorbă, de-a lungul timpului, cu diferiţi experţi în domeniul bancar. Există două iniţiative legislative care afectează direct băncile: cea privind plafonarea dobânzii la creditele bancare şi cea referitoare la imprevizibilităţile care duc la posibilitatea ca împrumutatul la bancă să îşi dea în plată proprietatea.

La cele două iniţiative legislative se adaugă OUG pe Codul Fiscal, care a stabilit „taxa pe lăcomie“, legată de nivelul indicelui Robor al pieţei interbancare.

Încă din decembrie 2017, senatorul Daniel Zamfir, pe atunci membru PNL, dorea ca băncile să nu poată să acorde credite la o dobândă mai mare de 50% peste dobânda-cheie a BNR, care era la acel moment de 1,75%. Între timp, dobânda de politică monetară a crescut de trei ori. În şedinţa Consiliului de Administraţie din 8 mai, anul trecut, BNR a stabilit valoarea actuală a dobânzii-cheie, de 2,5%.

„Este un proiect“, explica Zamfir, „care prevede (…) să intervenim pe OG 13/2011, care plafonează împrumuturile (…), dar nu plafonează dobânda între persoana juridică şi cea fizică“, a explicat politicianul.

Faptul, în opinia politicianului, ar fi dus la „nebunia dobânzilor rostogolite la IFN“, unde „s-a ajuns la dobânzi de 3.000% – 4.000%. (…) Băncile nu vor putea da credite cu o dobândă mai mare de 50% peste dobânda-cheie a BNR. Care dobândă acum e 1,75%. Poate în viitor va fi 2% sau 3%“, a mai spus liberalul.

 

Controlul preţurilor

Acum aproape 13 luni, gândirea era aşadar de a lega dobânda la creditele cu dobândă variabilă de dobânda-cheie a BNR. Acum, legătura este făcută altfel, dar efectele ar fi aceleaşi.

Oricum, ideea, spune analistul financiar Aurelian Dochia, este „absurdă şi în contradicţie totală cu economia de piaţă“. Anume, „discutăm de atâta vreme despre economia de piaţă“, a spus RL Dochia, „şi, pe de altă parte, introducem măsuri din acestea, de control al preţurilor esenţiale, care n-au nimic de-a face cu economia de piaţă“.

Analistul economic Ion Radu Zilişteanu susţine că plafonarea dobânzilor bancare „ar desfiinţa definitiv piaţa liberă în domeniu. Dobânzile bancare se formează pe piaţa bancară ca urmare a cererii, a ofertei, a influenţelor altor sisteme financiare. Ele urmăresc nişte cotaţii internaţionale, stabilite pe pieţe libere“, a explicat RL specialistul, care este profesor de Finanţe-Bănci.

Zilişteanu afirmă că „însăşi piaţa interbancară sau intermonetară este o piaţă liberă în România“, unde „se formează dobânzile între băncile comerciale, care plasează, respectiv atrag resurse financiare“.

 

Efect de bumerang

Pe de altă parte, analistul financiar Aurelian Dochia atrage atenţia că „astfel de măsuri, ce par protective şi în favoarea consumatorului, sfârşesc întotdeauna prin a se întoarce împotriva acestuia“.

Până la urmă, explică Aurelian Dochia, „în condiţiile în care băncile sunt restricţionate şi se impune o dobândă în funcţie de condiţiile particulare de luare la fiecare credit şi de riscurile de la fiecare credit, evident că nu vor mai putea primi credit. Foarte mulţi dintre cei care se duc la bancă vor fi refuzaţi“.

Aşadar, efectul acestui gen de măsuri este simplu: suntem pe o piaţă liberă, cea a Uniunii Europene. Dacă legislaţia bancară românească interzice stabilirea conform regulilor de piaţă a dobânzilor bancare, introducând astfel de restricţii, subsidiarele din alte state ale băncilor transnaţionale ce acţionează în România, băncile mari ce notifică BNR şi lucrează în România în franciză şi chiar băncile ce nu acţionează în ţara noastră vor oferi credite pentru România.

În prezent, creditele pentru business oricum cam sunt acordate, pentru actorii economici din România, în afara ţării, unde sunt mai ieftine. Pe de altă parte, miza plafonării dobânzilor va afecta întregul sistem bancar din România, care este, la mulţi indicatori, pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Cele mai citite

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...

Lufthansa a evitat o grevă a salariaților chiar de Paște

Compania aeriană germană Lufthansa şi un sindicat care reprezintă personalul de la sol au anunţat miercuri că au ajuns la un acord privind salariile...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă