Avertismentul Comisiei Europene: România a luat-o pe un drum greșit

România are cel mai mare potențial de a fi un motor al Europei, iar pentru asta trebuie doar să ofere mediul potrivit pentru afaceri și, mai ales, pentru tinerii care vor să își realizeze visele. De asemenea, reformele trebuie să fie gândite în interesul public.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

12.04.2018 - 09:57

România are cel mai mare potențial de a fi un motor al Europei, iar pentru asta trebuie doar să ofere mediul potrivit pentru afaceri și, mai ales, pentru tinerii care vor să își realizeze visele. De asemenea, reformele trebuie să fie gândite în interesul public și să nu fie schimbate peste noapte, a atras atenția István Székely, director la Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisiei Europene.

În România sunt exemple minunate de companii locale care au reușit să facă performanță în zona de securitate cibernetică sau de tehnologie robotică. Sunt foarte puține țări din Europa care au „unicorni”, adică startup-uri care au ajuns să fie evaluate la peste un miliard de dolari. „Aveți unul deja, iar altele se apropie repede din urmă de acest nivel. Ei nu se lovesc de problema infrastructurii, care e irelevantă, fiindcă nu au nevoie decât de internet. Sunt tineri care vor fi milionari, iar statul, prin politici publice bune, poate să îi ajute dându-le mediul potrivit”, a declarat István Székely, ieri, la București, cu ocazia prezentării recomandărilor din Raportul de țară pentru România 2018.

Oficialul european s-a referit la UiPath, o firmă românească ce construiește roboți software pentru automatizarea proceselor din companii, folosind inteligența artificială. Recent, compania a primit o finanțare de 153 milioane de dolari, ceea ce duce la o evaluare a firmei de peste un miliard de dolari, devenind astfel primul „unicorn” românesc. Unul dintre principalii investitori este Capital G, fondul de investiţii al Google.

Referindu-se la „unicornii” în dezvoltare, Székely a precizat că sunt companiile tinerilor de 20 și ceva de ani care creează bogăție. „Aceștia sunt eroii voștri și încercați să construiți în jurul lor, pentru că ei sunt aici, nu sunt oameni care au părăsit țara, și ăsta e iarăși un lucru important. E o pondere importantă din populație care suferă de excluziune socială, sunt oameni care chiar au nevoie de ajutor. Dacă produci valoare adăugată, ai mijloacele să îi ajuți pe acești oameni”, a completat oficialul de la Bruxelles.

Consumul crește, investițiile scad

Acesta a spus însă că lucrurile în planul politicilor publice se mișcă în direcția greșită. Una dintre probleme este creșterea aceasta ridicată a consumului. De asemenea, investițiile scad și se ridică întrebarea: De ce companiile nu investesc când economia crește? „Nu vedem mediul de afaceri entuziasmat de acest boom. E neobișnuit ca investițiile private să scadă când economia crește. De ce nu vedem investiții mai mari?”, a spus István Székely. El a oferit ca o explicație un barometru privind  percepția mediului de afaceri asupra corupției, realizat în 2017, care arată că 62% dintre respondenți consideră că fenomenul corupției este foarte răspândit în România, iar alți 35%, că e destul de răspândit. Asta înseamnă că 97% dintre ei văd corupția ca pe o problemă, nu doar în sectorul public, ci și în cel privat.

Încrederea în economie scade

Totodată, datele arată că sentimentul economic se deteriorează, în ciuda creșterii economice. „Calitatea implementării deciziilor publice afectează mediul de afaceri, iar inversarea reformelor nu reprezintă direcția potrivită”, a explicat Székely. El a dat ca exemplu majorarea salariilor bugetarilor la 1 iulie 2017, pentru ca în luna noiembrie să se ia decizia transferului contribuțiilor sociale și reducerii impozitului pe venit, afectând autoritățile locale, sectorul IT sau pe cel de cercetare.

Prin creșterea economică susținută, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare crește rapid, dar încă se menține un decalaj mare față de media UE 28. El atrage atenția că această convergență trebuie să se realizeze în mod sustenabil, sănătos, dar lucrurile sunt împinse prea departe, prin acordarea de stimuli fiscali când economia crește peste potențial. Székely a explicat că această „încălzire” e ca febra la oameni, care arată că ceva rău se întâmplă în organism. În mod normal, Guvernul ar trebui să construiască rezerve cât mai mari în astfel de perioade favorabile, pentru vremurile rele care vor veni. Chiar dacă datoria publică raportată la PIB este sub nivelul multor alte țări, România se mișcă în cealaltă direcție față de majoritatea statelor europene. 

Reforme întoarse din drum

Iată alte recomandări făcute de István Szék, director la Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisiei Europene, prin declarații făcute presei după prezentarea publică:

-        Despre reformele fiscale: România are nevoie de viziune pe termen lung, adică să implementezi reforme și să le păstrezi. E foarte dificil să le introduci, costă mult capital politic, sunt eforturi mari, iar să le reversezi nu pare a fi o idee bună. Deci e nevoie de constanță, pentru că arată respectul Guvernului față de țară, pentru că sunt aleși de oameni și trebuie să arate că fac lucrurile consistent, eficient, într-un  fel care ajută cel mai mult țara, pentru că este bine pentru țară.

-        Despre fondurile europene: Trebuie să fie folosite mai bine, mai mult, dar ce e și mai important e să fie folosite eficient. Am arătat cât de mult cheltuie România în investiții publice și totuși cât de departe este în ceea ce privește calitatea infrastructurii. Investiția în sine nu schimbă lucrurile.

-        Despre transferul contribuțiilor de la Pilonul II la Pilonul I: Este o decizie pe care trebuie să o ia țara. Fiecare stat are propriul sistem. Dar ce e important aici e să fie stabilitate, pentru că pensiile au nevoie de gândire pe termen lung. Contribui mult timp, iar când ești bătrân primești pensia și pentru mulți oameni singurul venit reprezintă pensia. Deci este foarte important să existe stabilitate, consens social, reforme foarte bine concepute, înainte de a lua decizii. Am arătat cât de greu este când reformele nu sunt bine concepute și câte probleme pot crea. Esența aici este să știm ce vrem cu adevărat să facem, să existe consens social, să explici bine oamenilor, astfel încât să poată să își planifice viitorul.

-        Despre aderarea la zona Euro în 2024, ultimul termen vehiculat: Ce e important pentru țară este să se mute în direcția care o ajută. Și aderarea la zona euro o va ajuta când țara va fi pregătită pentru asta în termeni de reforme structurale, de rezistență a economiei. Unul dintre scopurile principale pentru aderarea la zona euro este de a adăuga motoare suplimentare economiei. Deci mai bine pregătiți-vă bine, indiferent când se va întâmpla.

-        Despre deficitul bugetar ridicat: În raport scrie clar, vedem ca o arie unde politicile trebuie să se corecteze, să aleagă o altă direcție. Există o decizie a Consiliului UE care cere României să facă corecțiile necesare pentru deficit excesiv. Am încercat să explic în prezentarea mea: acest lucru nu este important din cauza riscurilor fiscale, nu pentru ceea ce cred oamenii din Bruxelles, ci pentru că este bine pentru țară. Am explicat de ce e important să ai un mediu macroeconomic stabil și solid, astfel încât privații să facă ceea ce cred ei că e o investiție bună. Am dat exemple excelente de companii care pot crește ca nicio altă companie din lume. Deci încercați să construiți viitorul pe politici bune și pe companii bune și veți avea toți banii să îi ajutați pe cei care au nevoie de ajutor.

Comentarii

loading...