Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Suprafaţa de spaţii comerciale livrate în România, în 2018, a ajuns la 115.000 mp, cu 28% mai mult faţă de anul anterior, conform CBRE.

Avem şi aşa ceva: o piaţă pragmatică – creşte cât îi permite economia

Suprafaţa de spaţii comerciale livrate în România, în 2018, a ajuns la 115.000 mp, cu 28% mai mult faţă de anul anterior, conform CBRE. Pe de altă parte, conform ESOP, firmele cu până în 250 de angajaţi au achiziţionat 46% din piaţa spaţiilor.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 11.03.2019 - 18:23

Aceste spaţii de birouri achiziţionate de IMM sunt până în 2.500 mp. Motorul dezvoltării sectorului însă îl reprezintă nucleul dur al companiilor medii, care au între 50 şi 249 de angajaţi, care au închiriat 114.367 mp, ceea ce reprezintă 83% din suprafaţa închiriată de IMM.

„Piaţa este echilibrată, în ceea ce priveşte volumul de spaţii închiriate de IMM-uri şi companii mari. Cele mai puternice segmente, care închiriază cele mai multe spaţii de birouri, sunt companiile medii, care au între 50 şi 249 de angajaţi şi companiile mari, cu peste 250 de angajaţi“, declară Alexandru Petrescu, managing partner ESOP Consulting / CORFAC Internaţional.

 

Se închiriază suprafeţe mari

Ca tendinţă, ESOP a remarcat dezvoltarea operatorilor de spaţii de birouri coworking, care închiriază suprafeţe mari, de peste 1.000 mp, uneori chiar şi de peste 3.000 - 4.000 mp, care ţintesc clienţii microintreprinderi şi chiar IMM-urile care au între 10 şi 49 de angajaţi, mai ales cele din domeniul IT&C. „Acest trend credem că va continua”, spune Petrescu.

În paralel, se observă şi o flexibilitate din ce în ce mai mare a developerilor de clădiri de birouri clasa A, care vor să aibă un mix de chiriaşi în proiectele mari.

Astfel, dacă unii developeri, în prima etapă, au împărţit etajele în două module, acum au ajuns să împartă etajele în patru module, ajungând să ofere spre închiriere suprafeţe de 300 mp - 600 mp, în funcţie de mărimea suprafeţei de pe fiecare etaj.

Această evoluţie a spaţiilor de birouri este strâns legată de evoluţia economică generală. Cu cât economia va creşte sustenabil, cu atât cererea de spaţii de birouri va creşte şi aceasta.“ - Ion Radu Zilişteanu, analist imobiliar

„Pentru a beneficia de această modularitate a spaţiilor, developerii iau în considerare investiţii iniţiale mai mari, care acoperă contorizarea fiecărui modul, dar care, în timp, le asigură o flexibilitate mai mare”, explică reprezentantul ESOP.  

„Piaţa este echilibrată, în ceea ce priveşte volumul de spaţii închiriate de IMM-uri şi companii mari. Cele mai puternice segmente, care închiriază cele mai multe spaţii de birouri, sunt companiile medii, care au între 50 şi 249 de angajaţi şi companiile mari, cu peste 250 de angajaţi”, declară Alexandru Petrescu, managing partner ESOP Consulting / CORFAC Internaţional.

 

România, încă mult în urma pieţelor vestice

În cursul anului trecut, s-au înregistrat cu 30% mai multe vânzări prin intermediul canalelor online, faţă de 2017, dar România este în continuare mult în urma pieţelor vestice, din acest punct de vedere, explică CBRE.

Creşterea vânzărilor online, arată CB Richard Ellis, este responsabilă pentru extinderea spaţiului a numeroase magazine, care au început să funcţioneze şi ca showroom-uri.

Potrivit sursei, citate de Agerpres, din stocul total de spaţii comerciale moderne, 32% sunt situate în Capitală, iar 68% sunt în restul ţării. Centrele comerciale au o pondere de 58% din totalul spaţiilor, rămânând formatul de retail preferat de dezvoltatori, în timp ce 42% se constituie din parcuri comerciale.

„Un alt trend care s-a observat în 2018 e concentrarea interesului investitorilor spre oraşe mai mici, de rang secundar sau terţiar, ca Satu Mare, Baia Mare, Roman sau Bistriţa”, informează CBRE.

115.000 mp de spaţii comerciale au fost livrate în România anul trecut.

Cele mai mari trei proiecte de spaţii comerciale de anul trecut au fost construite în a doua jumătate a anului şi totalizează 71.000 mp: Shopping City Satu Mare (29.000 mp), Parcul de retail Value Center Baia Mare (22.500 mp), Parcul de retail Value Center Roman (19.500 mp)”, arată sursa citată.

Specialiştii CBRE estimează că tendinţa principală a fost de dezvoltare de proiecte mici, majoritatea celor livrate în 2018 având dimensiuni care se încadrează între 1.500 mp şi 9.000 mp.

De asemenea, printre direcţiile majore de dezvoltare remarcate în cursul anului trecut se află şi deschiderea de microcentre în interiorul oraşelor, operate de reţelele de hypermarketuri, care încearcă astfel să fie mai aproape de clienţii lor.

În a doua jumătate a anului 2018 de exemplu Auchan a ajuns la 19 unităţi MyAuchan. Acest curent va fi probabil urmat în acest an şi de alte lanţuri de magazine mari.

La gradul de acoperire, pentru oraşele de peste 300.000 de locuitori, clasamentul e condus de Constanţa, cu 582 mp spaţii comerciale la mia de locuitori, urmată de Bucureşti (545 mp/1.000 locuitori), Cluj-Napoca (488 mp/1.000 locuitori), Timişoara (461 mp/1.000 locuitori) şi Iaşi (420 mp/1.000 locuitori).

 

O piaţă complet diferită de cea a rezidenţialelor

Ion Radu Zilişteanu, analist imobiliar, atrage atenţia că „piaţa spaţiilor comerciale e total diferită de cea a rezidenţialelor.

Categoriile de clienţi specifici celor două pieţe sunt total diferite. La spaţiile comerciale, evident, clienţii sunt companii, în principal, pe când pe rezidenţiale sunt persoane fizice”.

Firmele sunt informate, au expertiză. “Exact. De aceea şi evoluţiile celor două pieţe de multe ori nu sunt asemănătoare. Ritmul de dezvoltare a construcţiilor de spaţii comerciale, pe de altă parte, (n.n.: 1,2 milioane mp, conform Economica.net, în februarie 2019) a mai scăzut”, pentru că piaţa se saturează, la nivelul cererii, explică Zilişteanu.

Foarte multe IMM mici, precum şi PFA, profesii liberale ş.a.m.d. au sediile în apartamente de locuit, ceea ce nu e tipic altor ţări vest-
europene. Care este cauza. Expertul susţine că “economic, IMM nu îşi permit să închirieze spaţii în astfel de clădiri de birouri. Un metru pătrat e undeva 10 euro - 15 euro + TVA, încă vreo 2 euro – 3 euro/mp + TVA pe servicii de mentenanţă, pază ş.a.m.d.”.

„Să zicem că un IMM ar dori să închirieze 50 mp. Aceasta ar însemna 500 de euro - 750 de euro + TVA chirie. Cu totul, sare de 1.000 de euro. Firmele mici nu-şi permit, pur şi simplu, mul-
ţumindu-se să-şi menţină sediile în blocuri, în apartamente de 2-3 camere”, detaliază Ion Radu Zilişteanu.

Multe astfel de firme fac numai B2B (adică business-to-business). Marea lor majoritate nu sunt plătitoare de TVA. Când sunt plătitoare de TVA, este vorba, de obicei, despre mici firme care cresc pe insule de dever, comercial, de exemplu.

 

Creşte economia, cresc suprafeţele de spaţii de birouri

„Această evoluţie a spaţiilor de birouri este strâns legată de evoluţia economică generală. Cu cât economia va creşte sustenabil, cu atât cererea de spaţii de birouri va creşte şi aceasta. Şi pentru firmele acestea mărunte să stea într-un apartament de bloc nu e cel mai plăcut lucru. Blochează, limitează dezvoltarea afacerii, apar conflicte cu vecinii”, explică Zilişteanu.

Alte multe IMM sunt găzduite de firme de specialitate, care înfiinţează societăţi comerciale şi schimbă sau adaugă coduri CAEN.

Ce se va întâmpla în următorii ani? „Părerea mea”, spune expertul, “este că în următorii ani piaţa spaţiilor de birouri va avea o evoluţie bună, în sensul că, pe măsură ce economia va creşte, şi spaţiile de birouri vor fi mai căutate”.

„Deşi avem o suprafaţă foarte mare de spaţii de birouri, graduri de ocupare este mare: peste 85%. În general, piaţa spaţiilor de birouri nu este o piaţă de speculaţii, ca aceea a rezidenţialelor”, a explicat „României libere“

Ion Radu Zilişteanu, analist imobiliar, adăugând că, atunci când se cumpără spaţii comerciale, se fac afaceri serioase, achiziţionându-se clădiri întregi.

Comentarii

loading...