Aşa-zisa amnistie fiscală e o simplă măsură fiscală electorală pe CASS

Este vorba despre un proiect de ordonanţă de urgenţă guvernamentală lansat în dezbatere publică. În ultimele luni, numeroase persoane fizice au primit decizii de impunere de la Fisc, conform cărora trebuie să achite CASS pentru venituri de doar câțiva lei.

Ca să se aplice, actul trebuie, evident, adoptat de Executiv și publicat apoi în Monitorul Oficial. Autoritățile vor anula, dacă intră în vigoare această ordonanţă de urgenţă, CASS pentru persoanele fizice cu venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară, obținute în perioada dintre 1 iulie 2015 şi 31 decembrie 2017.

Deciziile de impunere care au fost deja comunicate persoanelor fizice vor fi anulate și nu se vor mai emite alte decizii de impunere care să vizeze CASS pentru veniturile din acea perioadă.

„Se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi obli­gaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, în cazul persoanelor fizice pentru care baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară sau, după caz, la valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe ţară, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi 31 decembrie 2017“, prevede documentul.

Amnistia fiscală nu se va aplica românilor care au optat în mod expres pentru plata CASS, din moment ce aceștia așa au vrut să procedeze. Logic, pentru dreptate socială până la capăt, ar fi fost ca autorităţile să returneze şi banii aceştia celor care, de bună-credinţă, i-au plătit deja.

Proiectul de OUG nu face absolut nici o referire la aceste persoane fizice, care deja au apucat să plătească Fiscului CASS pentru veni­turile mici, din perioada iulie 2015 – decembrie 2017.

În nota de fundamentare a proiectului este subli­niat că, pentru veniturile obținute începând cu 1 ianuarie 2018 nu vor mai exista situații de acest gen, din moment ce s-a trecut de la sistemul de impunere de către Fisc, la sistemul de autoimpunere, prin depunerea declarației unice.

Prea mult spus „amnistie fiscală“

Dan Schwartz, mana­ging partner RSM România, susţine că aceasta „nu este o amnistie fiscală. Este prea mult spus. Corectează nişte prevederi legale care nu au fost făcute aşa cum trebuie. Pur şi simplu, este o reglare a unor situaţii care au fost neplăcute pentru mulţi contribuabili“.

În iulie 2018, acelaşi Dan Schwartz declara RL că amnistiile fiscale „au fost folosite de diverse guverne drept instrumente care ar fi putut fi folositoare pentru colectarea unor sume suplimentare din impozitele şi taxele la bugetele statelor respective, aferente unor venituri nedeclarate sau subdeclarate sau, pur şi simplu, transferate în alte jurisdicţii“.

Au fost diverse tipuri de amnistii, a detaliat expertul. Unor actori economi­ci li s-a spus: „Dacă aduceţi în ţară sumele pe care le-aţi depozitat în afara ţării, în paradisuri fiscale sau în alte zone, atunci, pe sumele res­pective, nu veţi plăti taxe şi nici nu veţi fi obligaţi să le declaraţi şi să le impozitaţi“.

În diferite feluri, experţii în fiscalitate spun cam acelaşi lucru. Chestionat de HotNews, consultantul fiscal Adrian Bența a spus că aceasta reprezintă un fel de amnistie fiscală: cei care au avut venituri cu mult peste plafonul de 12 salarii mi­nime vor plăti mai puțin, iar ceilalți, sub plafon, nu vor mai plăti deloc.

În același timp, o vină o are și ANAF-ul, a explicat Benţa, pentru că a trimis atât de târziu decizii de impunere pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate, cu privire la perioada anilor 2014 – 2017. Consultantul fiscal Cornel Grama susține că e o măsură bună și de bun simţ, pentru că nu poți plăti mai mult decât câștigi. „Ori, Codul Fiscal asta prevedea în acei ani, că se datorează CASS la o bază impozabilă de cel puțin un salariu minim“, a spus Grama.

„Nu cred că impactul este foarte mare şi se referă strict la contribuţia de asigurări de sănătate. Chiar şi un impact de un miliard de lei, la nivelul bugetului României nu este mare lucru. Financiar vorbind, se poate vorbi despre câteva sute de milioane“, a spus României libere Schwartz.

„Nu este o amnistie fiscală. Este prea mult spus. Corectează nişte prevederi legale care nu au fost făcute aşa cum trebuie.“

Dan Schwartz, RSM România

„Din punctul meu de vedere, trebuie să ne aşteptăm la astfel de măsuri când suntem în campanie electorală. De fapt, aceasta este problema. Personal, nu văd un impact semnificativ decât la nivel politic, pentru că toate măsurile propuse vin în întâmpinarea celor care reprezintă o anumită bază de votanţi“, crede expertul.

Conform notei de fundamentare, valoarea totală a CASS stabilită prin deciziile emise și comunicate sau aflate în curs de comunicare în anul 2019, care ar urma să fie încasată în cursul acestui an, este de circa 1,972 miliarde de lei, dintre care urmează a face obiectul amnistiei cam 1,035 mi­liarde de lei.

Guvernul este preocupat de preţul produselor bio

Apare de asemenea, în acelaşi proiect de OUG pus în dezbatere publică, o reducere a cotei de TVA de la 9% la 5%, pentru produse naturiste. „Probabil că românii sunt bolnavi şi obezi şi vor să mănânce numai produse bio şi atunci trebuie să le facem mai ieftine. Numai că, din păcate, este un lucru bine ştiut că, atunci când cota de TVA scade, preţul produsului nu se modifică imediat, ci se transformă în marjă de profit pentru comercianţi“, explică reprezentantul RSM România.

„Este posibil ca în timp preţurile să mai scadă, dar în nici un caz nu vor scădea aritmetic, cu procentele cu care scade TVA. Aşa s-a întâmplat de fiecare dată când cotele de TVA au scăzut“, a detaliat Dan Schwartz.

Aşa se întâmplă la impozitele indirecte: când cresc, se regăseşte creşterea în preţ imediat, când scad nu, pentru că există o perioadă în care comercianţii caută să acumuleze cât mai mult profit din reducerea respectivă de impozit, afirmă Schwartz.

Conform aceleiaşi note de fundamentare, la proiectul de OUG pomenit, impactul bugetar rezultat din reducerea TVA la alimente bio de la 9% la 5% va fi de 106 milioane de lei.

„În ceea ce privește impactul de runda a doua, determinat de reducerea cotei de TVA, în evaluare s-a considerat că reducerea veniturilor bugetare reprezintă un transfer financiar către agenţii economici datorită cererii în creştere a populaţiei“, explică documentul.

Surplusul financiar aflat la dispoziţia agenţilor economici a fost partajat în mod egal, în crearea de noi locuri de muncă şi investiţii de capital. Veniturile bugetare recuperate în această a doua rundă sunt: 52 de mili­oane de lei în anul 2019, 109 milioane de lei în anul 2020, 117 milioane de lei în anul 2021 şi 126 de milioane de lei în anul 2022.

Procentul de recuperare, informează documentul guvernamental, se situează la peste 48% din impactul bugetar de runda întâi. Impactul asupra inflaţiei, datorită ponderii reduse a produselor alimentare cu înaltă valoare calitativă în coşul de consum al populaţiei, este nesemnificativ, adică o reducere de 0,1%.

Anii saltului salariului minim

În anii 2015 – 2017, salariul minim brut pe țară a crescut mult, conform Ministerului Muncii:
2015: 975 de lei între ianuarie și iunie și 1.050 de lei între lunile iulie și decembrie;
2016: 1.050 de lei între lunile ianuarie și aprilie și 1.250 de lei între mai și decembrie;
2017: 1.250 de lei în ianuarie și 1.450 de lei în perioada februarie – decembrie.

O situație asemănătoare cu cea de acum a apărut și în anul 2015, când Parlamentul a dat o lege, prin care a scăpat românii de plata CASS pentru veniturile mai mici decât nivelul sala­riului minim brut pe țară. La acel moment, acea amnistie fiscală a vizat veniturile din perioada ianuarie 2012-­iunie 2015.