Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

APP: Guvernul pregătește reducerea cheltuielilor!

După o perioadă de trei ani în care cheltuielile statului au crescut foarte mult, Guvernul ia în calcul reducerea acestora.

Share

Rl online 0 comentarii

04.05.2020 - 18:25

“Pentru că la conducerea Guvernului se află un partid de dreapta care, teoretic cel puțin, apără dreptul de proprietate, prima masură care are ca scop reducerea cheltuielilor îi vizează tocmai pe aceia care și-au pierdut dreptul de proprietate. Printr-un proiect de ordonanță de urgență guvernul intenționează să suspende dispozițiile Legii nr. 22 din 2020 care prevăd că despăgubirile pentru imobilele naționalizate se calculează potrivit grilei notariale valabile la momentul în care se emite de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor decizia de compensare în puncte, iar nu grila din anul 2013. Intrată în vigoare în luna martie, Legea nr. 22 din 2020 a modificat Legea nr. 165 din 2013 potrivit căreia despăgubirile se calculau prin raportare la grilele notariale din 2013”, susține Asociația pentru Proprietate Privată (APP) România, într-un comunicat.

Sursa citată mai precizează că Guvernul începe tăierea cheltuielilor gândind strict electoral: nu sunt afectate salariile bugetarilor care nu au lucrat în perioada stării de urgență, nici indemnizațiile demnitarilor, nu sunt impozitate pensiile speciale, nu sunt dezvăluite sursele de finanțare a creșterii punctului de pensie prevăzut pentru luna septembrie, în schimb decide suspendarea aplicării unei legi care a fost cerută de mulți ani de proprietarii deposedați abuziv. Și aceasta deoarece, făcând un calcul electoral, eronat de altfel, guvernul consideră că beneficiarii legilor de reparație ar fi mai puțini decât alte categorii de alegători. Ignorând numărul foarte mare de procese aflate pe rolul secțiilor civile ale instanțelor care au ca obiect nerespectarea de către autorități a dreptului de proprietate, precum și miile de notificări în temeiul Legii nr. 10 din 2001 nesoluționate de primării și multe alte cereri în materia fondului funciar care zac la comisiile locale, unele chiar din 1991, guvernanții nu au o imagine clară a nerespectării dreptului de proprietate în România și care este numărul real al persoanelor care așteaptă să primească despăgubiri.

“Pentru a nu lăsa impresia că măsurile adoptate sunt efectul resurselor bugetare limitate, expunerea de motive a proiectului de ordonanță de urgență amintește la motivele adoptării acesteia doar marginal de distribuirea resurselor financiare determinate de situația actuală, principalele motive avute în vedere de proiectul de act normativ fiind de fapt . . . protecția proprietarilor!”, se mai arată în comunicatul semnat de președintele APP România, Călin Ispravnic.

Proiectul de ordonanță este însoțit de o notă de fundamentare elaborată tocmai de aceia care nu respectă drepturile foștilor proprietari și fac absolut orice să întârzie încasarea de către persoanele îndreptățite a despăgubirilor ori să diminueze foarte mult valoarea acestora. Atât expunerea de motive cât și nota de fundamentare conțin foarte multe inexactități și informații neadevărate.

Cităm câteva dintre aceste motive care au dus la concluzia că este necesar ca prevederile unei legi recent adoptată de parlament să fie suspendate de guvern.

În nota de fundamentare se arată că:

 „specialiștii ANRP nu au emis decizii de despăgubire potrivit noii proceduri de evaluare deoarece au sesizat diferențe majore cu privire la criteriile utilizate”

În afara faptului că acești „specialiști” nu respectă legea intrată în vigoare în urmă cu o lună și jumătate, este de menționat că foștii proprietari așteaptă aceste despăgubiri de foarte mulți ani. E greu de înțeles cum Guvernul României și niște funcționari plătiți să respecte legea refuză aplicarea ei!

„întârzierea soluționării dosarelor de despăgubire este cauzată de schimbarea criteriilor de evaluare.”

Nu este adevărat, nu s-au schimbat criteriile de evaluare. Evaluarea se face tot prin raportare la grila notarilor publici, indiferent în ce an a fost redactată respectiva grilă. Schimbarea criteriilor de evaluare a avut loc în 2013 prin adoptarea Legii nr. 165. Până atunci evaluarea se făcea prin efectuarea unei expertize tehnice a imobilului pentru care se acordau despăgubiri.

„În aproximativ 20% din dosare valorile scad semnificativ . . . ceea ce afectează drepturile unora dintre persoanele ale căror dosare nu au fost încă soluționate”.

“Cinic, este invocată apărarea intereselor proprietarilor!!! Chiar dacă ar fi adevărat și valorile ar scădea in 20% din dosare, de ce să nu privim invers – în 80% din dosare valorile ar crește sau ar fi cel puțin egale cu grila din 2013. Nu se menționează cum a fost determinat acest procent -  20% din dosarele care ar fi trebuit să intre în ședințele CNCI în perioada de o lună și jumătate în care „specialiștii” ANRP au refuzat să soluționeze dosarele de despăgubiri sau 20% din totalul de câteva zeci de mii de dosare de despăgubiri care se află în prezent nesoluționate la ANRP? În această ultimă ipoteză ar fi greu de crezut că funcționarii acestei instituții au stabilit deja cuantumul despăgubirilor. Avem dubii cu privire la rezultatul acestui calcul, cel puțin din perspectiva faptului că pentru a fi soluționte cu prioritate dosarele în care există hotărâri judecătorești funcționarii ANRP solicită din parte persoanei îndreptățite să depună o cerere cu motivarea că sunt prea multe dosare înregistrate la ANRP, iar funcționarii nu au de unde să știe în care există hotărâri judecătorești. În plus, nici legiuitorul, nici „specialiștii” ANRP nu s-au gândit la drepturile persoanelor ale căror dosare nu au fost soluționate nici când au adoptat Legea nr. 165 din 2013 – până atunci se acordau despăgubiri la valoarea de piață, iar nu la valoarea de grilă – cele mai mari despăgubiri din România s-au acordat la valoarea de piață, nu la valoarea de grilă. Însă nici această lege adoptată în mai 2013 nu a avut o aplicare unitară. În forma inițială a Legii nr. 165/2013 proprietarii de terenuri au primit despăgubiri în funcție de categoria de folosință a acestuia la data emiterii deciziei prin care li se recunoștea dreptul la despăgubiri, însă din 2017, după adoptarea OUG nr. 98/2016 proprietarii de terenuri primesc despăgubiri calculate în funcție de categoria de folosință pe care o avea terenul la data preluării abuzive. În acest fel, proprietarii de terenuri care erau agricole la momentul preluării lor de către stat dar care în prezent, ca urmare a extinderii orașelor, se află în intravilan, primesc despăgubiri reduse cu 50% după modificarea Legii nr. 165/2013 prin OUG nr. 98/2016”, mai precizează sursa citată.

„În situația când grilele prevăd valori doar pentru terenuri din categoria de folosință curți – construcții, iar terenul preluat de stat avea o altă categorie, se va aplica o reducere de 50%.”

Și, pentru că este bine să profiți de orice situație, în acest proiect de act normativ se generalizează la nivelul întregii țări reducerea cu 50% a valorii terenurilor care la data preluării nu aveau categoria de folosință curți construcții, chiar și în județele în care grilele notariale prevedeau o singură valoare pentru terenuri. Cu alte cuvinte, nu doar se suspendă aplicarea Legii nr. 22/2020 în ceea ce privește raportarea la noile grile notariale, ci înrăutățește mult situația acelor proprietari cărora nu le-au fost soluționate dosarele până acum, după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe ei urmează să fie despăgubiți cu jumătate din ceea ce ar fi primit.

În nota de fundamentare se pretinde că „instrumentul de evaluare a fost considerat eficient de către CEDO și dă ca exemplu hotărârea Preda și alții împotriva României.”

“Această hotărâre a fost pronunțată în 2014, Curtea menționînd că nu se dezvoltase o practică judiciară și administrativă în aplicarea legii din 2013, urmând ca pe viitor să examineze eficiența acestui act normativ. Trebuie însă reținut faptul că CEDO face referire la valoarea actuală a bunului atât în Cauza Preda și alții împotriva României[1], cât și în hotărârile pronunțate ulterior. Statul român a mai fost sancționat pentru nerespectarea dreptului de proprietate, de pildă în cauza Ana Ionescu și alții împotriva României, în care a fost obligat să le plătească reclamanților suma de 2,7 milioane de euro, tot în considerarea valorilor actuale ale proprietăților nerestituite în natură.

Varianta agreată de CEDO  a Legii nr. 165/2013 avea în vedere anumite criterii de echitate care în prezent nu se mai regăsesc, după modificările succesive ale acestui act normativ.

Astfel, principiul stabilirii valorii imobilelor în puncte își avea explicația în faptul că proprietarilor li se evaluau imobilele și li s-ar fi stabilit un număr de puncte cu ajutorul cărora ar fi putut dobândi un alt imobil, evaluat potrivit aceleiași grile tot în puncte.

La scurt timp după apariția legii, statul român a renunțat la ideea vânzării de bunuri prin licitație, iar din anul 2016 s-a adăugat prevederea referitoare la faptul că evaluarea se face: „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia”.

Această modificare a generat complicații, fiind foarte greu, dacă nu chiar imposibil, pentru anumiți proprietari, să dovedească cu înscrisuri starea tehnică a bunurilor exact la momentul preluării.

De asemenea, statul român se obliga în fața CEDO, prin adoptarea Legii nr. 165/2013 să soluționeze toate dosarele administrative până în ianuarie 2016 și pe cele aflate la acel moment la ANRP până în mai 2018 Această promisiune nu a fost respectată. De aceea, considerăm adoptarea Legii nr. 22/2020 o încercare de a repara această incapacitate a funcționarilor statului.

Modificarea din martie 2020 nu a fost încă pusă în aplicare, „specialiștii” de la ANRP venind imediat cu un proiect de anulare a acestor efecte, prin intermediul unei ordonanțe de urgență.

Nu știm cum guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, care este, totuși, în temă cu legislația imobilelor naționalizate încă de când era viceprimar al Capitalei și Președinte al Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Municipiului București, a putut să accepte această notă de fundamentare.

De acolo răzbate doar interesul funcționarilor ANRP – CNCI, obișnuiți cu un singur instrument de evaluare – grila din 2013, au dat de greu prin faptul că trebuie să deschidă grila în vigoare la momentul soluționării dosarului.

 „Justificarea urgenței - Statul român ar putea fi sancționat de CEDO pentru întârzierea procesului de retrocedare și pentru o aplicare neunitară a măsurilor de despăgubire.”

În realitate, procesul de retrocedare a fost întârziat chiar de instituțiile statului român care au atribuții în această materie.

ANRP ar fi trebuit să soluționeze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariției Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluționase doar 52% dintre acestea.

Primaria București ar fi trebuit să soluționeze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituție a soluționat doar 51% dintre dosare.

Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul București nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie și parțială- alte imobile.

La comisiile locale de fond funciar din toată țara se află numeroase cereri nesoluționate, unele chiar din 1991; în prezent sunt foarte multe procese care au ca obiect soluționarea de către instanțe a acestor cereri după declararea ca neconstituționale a dispozițiilor care îngrădeau accesul la justiție acestor persoane.

De altfel, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun și să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluționării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacție în acest sens.

Un alt motiv cel puțin hilar care în opinia inițiatorilor proiectului de act normativ trebuie să ducă la modificarea legii este că „evaluatorii au nevoie de minim două luni pentru a-și însuși noua grilă de evaluare”!

Calculul valorii despăgubirilor se face după grila folosită de notarii publici pentru calculul taxelor de autentificare în cazul tranzacțiilor imobiliare. Având în vedere că aceste grile notariale se actualizează anual, iar angajaților birourilor notariale le sunt necesare câteva minute pentru a calcula taxele notariale este greu de înțeles cum un evaluator de la ANRP care este foarte bine plătit de la bugetul public pentru a fi motivat să calculeze corect despăgubirile ar avea nevoie de atât de mult timp pentru a se familiariza cu grilele notariale. Așa se explică poate de ce durează atât de mulți ani soluționarea unor dosare în care este necesar să fie făcute doar simple calcule aritmetice!

Nu este adevărată susținerea din nota de fundamentare potrivit căreia „în județele Cluj și Iași există un singur preț/mp, indiferent de categoria de folosință a terenului”.        

Pe site-ul Uniunii Naționale a Notarilor Publici pot fi consultate aceste grile și se pot observa valori diferite pentru suprafețele de teren agricol sau neagricol, pășuni, livezi, vii sau pentru teren cu destinația curți-construcții.

Concluzia notei de fundamentare, având în vedere că a fost redactată chiar de cei care își bat joc sistematic de proprietarii deposedați abuziv, pare desprinsă dintr-o revistă de satiră și umor: „statul român nu își poate încălca obligațiile asumate în raport cu foștii proprietari și cu CEDO”!”, se mai arată în comunicat.

În cazul în care statul pârât nu efectuează această restituire în termen de trei luni de la data la care prezenta hotărâre devine definitivă, Curtea hotărăşte că acesta trebuie să plătească reclamanţilor, cu titlu de prejudiciu material, o sumă corespunzătoare valorii actuale a bunului (Cauza Preda și alții împotriva României)

Comentarii

loading...