Cel mai mare este riscul de creditare în economie. EMEA Financial Institutions Monitor dă ratingurile S&P’s asupra riscurilor-cheie şi asupra riscurilor de creditare pentru sectoarele bancare din statele membre, unde se furnizează ratinguri pentru bănci.
EMEA monitorizează 52 de state din întreaga lume. Riscurile sunt categorisite astfel: risc economic/industrial pozitiv – stabil sau negativ; apoi, pentru şase categorii specializate de risc (rezilienţă, debalansări, creditare, cadru instituţional, dinamici şi finanţare) – risc foarte scăzut (VL), scăzut (L), intermediar (I), ridicat (H), foarte ridicat (VH) şi extrem de ridicat (EH).
Banking Industry Country Risk Assesment (BICRA) este, pe de altă parte, un alt indicator de risc pus la punct de S&P’s, pe grupe de risc de la 1 la 10, unde 1 este cel mai mic indicator de risc, iar cel mai mare este 10.
Risc de creditare foarte mare
România stă cel mai prost la riscul de creditare în economie, care este foarte mare. De observat, de asemenea, că indicele BICRA e îngrijorător de ridicat. La capitolul la care România are VH, state ca Liechtenstein, Luxemburg, Belgia, Finlanda, Elveţia sau Norvegia au L, iar Germania – VL, adică un risc asociat foarte scăzut.
România, pe de altă parte, cu risc foarte ridicat de creditare în economie, este în rând cu unele state-problemă din lume, precum Maroc, Bulgaria, Iordania, Georgia, Rusia şi Uzbekistan. Un caz special este Rusia.
BNR: “Un ROBOR de 4% s-ar dovedi catastrofal pentru investiţii”
De la invazia din estul Ucrainei şi ocuparea Peninsulei Crimeea, agenţiile de rating au sancționat succesiv Rusia, care este într-o mare criză sistemică. Orice pas greşit al unui guvern duce imediat la efecte asupra ratingului statului respectiv.
Agenţia de rating Standard&Poor’s clasase, de exemplu, sistemul bancar britanic, înaintea referendumului pentru Brexit, la indicele de rating BICRA 2, iar după decizia britanicilor ca ţara lor să părăsească UE l-a scăzut la 3.
Se remarcă totuşi diferenţa dintre indicele 3 al Marii Britanii, după o downgradare, şi nota şapte primită oricum de România, mult mai slabă.
Legea bugetului pe anul viitor tocmai se află în dezbaterea plenului Parlamentului României. Votul final ar trebui să aibă loc vineri, 22 decembrie. Recent, analistul economic Sorin Dinu a analizat proiectul de buget al României pentru anul 2018.
El a observat că investiţiile sunt mai mari decât bugetul pe anul acesta.
„Este vorba despre 11 miliarde de lei (…). Anul trecut, (n.n. – legiuitorii) au promis 10 miliarde de lei. Dacă ne uităm la raportul macroeconomic de anul trecut, ţinta era de 39 miliarde lei, cu 10 miliarde lei mai mult decât în anul 2016“, a spus Dinu pentru „România liberă“.
6,5% este creşterea economică nesustenabilă prognozată de Moody’s pentru România în anul 2017
Două avertismente de la Moody’s
Care este însă legătura cu ratingul S&P’s? “Anul acesta, Moody’s ne-a dat două avertismente. De la Standard&Poor’s a venit confirmarea actualului rating, dar cu patru pagini de condiţionări. Comisia Europeană a dat României două notificări, referitoare la faptul că trebuie să facem o ajustare pentru deficitul structural”, a explicat expertul.
În aprilie, Standard&Poor’s confirmase ratingul României la„BBB minus“, cu perspectivă stabilă. „BBB minus“ este primul calificativ din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii. România beneficiază de un rating «Baa3» din partea Moody’s şi de un calificativ „BBB minus“ de la Fitch Ratings, conform Agerpres.
Moody’s Investors Service a spus, într-un raport anual din noiembrie 2017, că provocarea României în domeniul creditării este “generarea de cheltuieli guvernamentale”. De asemenea, aceasta “necesită sporirea absorbției fondurilor europene și consolidarea guvernanţei corporative în companiile de stat”.
Moody’s vedea la finalul lunii noiembrie o creștere economică de 6,5% în România, în 2017, peste cele mai optimiste scenarii, însă nu crede că ritmul acesta este sustenabil. Scenariul depășește cele mai optimiste proiecții avansate până acum de Guvern și de instituțiile financiare internaționale.
Dar efectele acestei creşteri prognozate, cu care Executivul se laudă, sunt inversul optimismului. Chiar dacă şi Guvernul prognozează o creștere de 6,1%, iar Comisia Europeană de 5,7%, în timp ce FMI și BERD se așteaptă la un avans de 5,5%, respectiv 5,3%.
Previziuni. Creştere economică mai mică
Dar expansiunea economiei românești este susținută de măsurile fiscale introduse de Guvern, nefiind sustenabilă pe termen mediu și lung, arată agenția. Pentru anul viitor, Moody’s anticipează o creștere de numai 5%.
Motivul? Politicile fiscale expansioniste au erodat consolidarea care a urmat crizei financiare globale de acum 8-10 ani, potrivit agenției. În același timp, creșterea rapidă a salariilor afectează competitivitatea prețurilor și duce la lărgirea deficitului de cont curent. “România liberă” a audiat în acest an mai mulţi interlocutori care au afirmat acelaşi lucru.
Moody’s estimează că economia va continua să fie susținută de consumul privat și în anul 2018, însă aportul acestuia va scădea, pe măsură ce efectul stimulilor fiscali se va atenua.
