11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieAdrian Vasilescu: „Pe 17 ianuarie nu s-a făcut nicio tranzacţie. Nici măcar...

Adrian Vasilescu: „Pe 17 ianuarie nu s-a făcut nicio tranzacţie. Nici măcar una singură!“

„România liberă” a discutat pe acest subiect cu Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

RL: Dl senator Daniel Zamfir susţine că indicele Robor este trucat printr-o înţelegere între bănci. Cum reacţionează BNR?

Adrian Vasilescu: Modul în care exprimă faptul dl Zamfir dă impresia că BNR face această năzbâtie. Mai trebuie însă şi demonstrat.

De ce nu face BNR această, cum o numiţi dvs., „năzbâtie“?
Politica monetară e matematică. Cifre, calcule. Am luat cifrele pe care le-a pus dl Zamfir pe tablă, le-am analizat şi ele nu se regăsesc în realitate.

Băncile cotează în fiecare zi Robor, la care se împrumută între ele. În fiecare zi lucrătoare, cotează pe nouă poziţii împrumuturi la o zi, două zile, o săptămână, o lună, trei luni, şase luni, nouă luni şi 12 luni.

La fiecare poziţie cotează separat fiecare bancă, din calitatea de cumpărător şi vânzător. Banca nu-şi poate fura singură căciula. Dacă cotează foarte sus ca vânzător, va şi cumpăra sus un leu scump. E interesul fiecărei bănci să coteze corect.

BNR nu are interes să ducă undeva cotaţiile. Am fost acuzaţi public că am făcut presiuni la bănci, să nu coboare Robor. Aşa ceva e imposibil: băncile n-ar accepta să fie dirijate de BNR spre scăderea propriului profit.

Acum, dl Zamfir susţine că BNR supervizează înţelegerea dintre băncile comerciale, cu „ştiinţa şi implicarea ei directă”.
Pe piaţa valutară, BNR calculează cursul leu-euro. Îl calculează. Nu se amestecă, nu stabileşte cursul. Sunt momente când pe piaţa valutară BNR poate interveni, ori dacă moneda naţională e supraevaluată excesiv, ori dacă e subevaluată excesiv.

În asemenea situaţii, Banca Naţională chiar e obligată prin lege să intervină şi să restabilească echilibrul pieţei. Dar ea nu face decât să calculeze.

Spre deosebire de cursul de schimb, la Robor, BNR nici nu calculează. Pe piaţă, e prezentă o companie specializată în toată lumea, Reuters, care ia cotaţiile de la bănci, dintre orele 10.45 și 11.00, în fiecare zi bancară, şi, pe baza acestor cotaţii, stabileşte cotaţii separate la fiecare poziţie. Reuters calculează media cotaţiilor şi o comunică BNR, care o comunică publicului.

Ce spune exact dl senator Daniel Zamfir?
Că pe 17 ianuarie Robor a fost cotat la 2,90 (s-a referit numai la indicele Robor pe trei luni – Robor 3M), cotaţia s-a transmis, iar băncile, ce au introdus Robor 3M în cursul creditului, au scumpit creditul. În dobânda pe care o percep băncile la credite, dobânda înseamnă rata Robor plus marja băncii.

Dl Zamfir spune că băncile au cotat 2,90 de ochii lumii, dar pe trei luni, între ele, au tranzacţionat la 1,56. Se înţelege că băncile s-au înţeles să coteze sus, la 2,90, care intră în costul creditului, iar când fac între ele tranzacţii s-au dus foarte jos, la 1,56. „Lasă-i pe ăia cu credite să plătească la 2,90!”

Este posibil acest lucru?
Dacă acuzaţia ar fi exactă, ar fi foarte gravă.

Ar reprezenta o infracţiune bancară?
Bineînţeles, ar fi manipulare. Manipulezi publicul, îi iei banii. Pe 17 ianuarie, Robor 3M a fost 2,90, crescând de la 2,87 pe 16 ianuarie. Ar fi o manipulare grosolană, ai putea trimite toate forurile din lume să vadă ce s-a întâmplat. Dar, dacă vin, ce vor vedea? Pe 17 ianuarie nu s-a făcut nici o tranzacţie. Nici măcar una singură.

De ce?
Din septembrie încoace, inflaţia a început să scadă. În aceste condiţii, băncile nu se mai reped să cumpere între ele. Cotează zilnic, pentru că sunt obligate să o facă, dar nu fac şi tranzacţii. Sunt zile întregi în care nu se fac tranzacţii pe cotele acestea înalte.

Băncile aşteaptă o inflaţie şi o dobândă mai mici. De ce să cumpere acum, să se încarce cu dobânzi mari, când dobânda şi inflaţia sunt surori siameze? Inflaţia scade, Robor scade şi mai mult.

Or, din septembrie, indicele Robor tot coboară. Mai e ceva: încrederea băncilor şi a societăţii că inflaţia scade. Anticipaţia de inflaţie e un factor important în calculul dobânzilor. Ea începe să fie optimistă.

Dl Zamfir îl cheamă pe guvernatorul BNR la Parlament, la audieri. Deja, acuzaţiile sunt de infracţiune bancară.
Comisia economică a Senatului, din care face parte dl Zamfir, nu are ca obiectiv sistemul bancar. Există o comisie specializată a Senatului ce se ocupă cu sistemul bancar. Aceasta nu a avut nici o sesizare, nu au apărut din partea acesteia nici acuzaţii, nici măcar întrebări adresate sistemului bancar.

Guvernatorul a fost invitat de mai multe ori să vorbească în faţa Parlamentului. De câte ori l-a solicitat Comisia de buget, finanţe, bănci, specializată pe probleme bancare, răspunsurile au fost prompte. Important e ca o chemare în Parlament să fie legată de un fapt real. Să se ducă în Parlament şi ce să spună? De ce 1,56 nu există?

Toată discuţia este în spaţiul public, pe credibilitate. Pe încredere în cel ce face o anumită afirmaţie.
Eu am două constrângeri, dincolo de moralitate, pe care astăzi multă lume nu mai dă nici doi bani: vorbesc în numele unei instituţii de rangul Băncii Naţionale.

Nu mi-aş permite, nu am dreptul şi nu pot să mint. Nici nu pot să nu ştiu despre ce e vorba, pentru că sunt dator să ştiu, să cunosc exact cum se fac calcule, reguli, cum se stabileşte indicele Robor. Tot. Ce vă spun e adevărul adevărat.

În opinia publică se va ajunge la cuvântul BNR contra cuvântului dlui Zamfir.
E vorba şi despre faptul că eu argumentez. Subliniez că aceste acuzaţii sunt legate de o altă acuzaţie: că Banca Naţională ar fi scris într-un raport că opt bănci din România s-au înţeles între ele să submineze economia României.

Guvernatorul a fost chemat în faţa Comisiei economice. Nu s-a dus. A trimis o scrisoare comisiei, în care a spus că, întrucât chemarea e legată de o ştire falsă, de un fapt care nu există, nu poate să se ducă să vorbească cu o comisie parlamentară despre aşa ceva.

În România sunt 35 de bănci. În toate rapoartele din 2018 făcute de BNR nu veţi găsi această afirmaţie, că opt bănci s-au înţeles între ele să submineze economia naţională. Ce s-a întâmplat în realitate? Un organism UE care se ocupă de prudenţa bancară a recomandat celor 28 de state UE să analizeze sistemul bancar şi cum se ajunge la situaţia intermedierii financiare?

Ce înseamnă aceasta?
Băncile sunt magazine de bani. Cumpără bani de la cei cu economii, care preferă să le strângă, şi dau la cei ce vor să cheltuiască sau să investească. Organismul UE a recomandat calcularea a câte bănci adună 75% din totalul activelor bancare şi cât înseamnă acest 75% din totalul activelor.

BNR a calculat. Au ieşit opt bănci, în special sistemice. BNR le-a întrebat de ce sunt atât de jos intermedierile financiare. România e ultima ţară din UE 28 pe intermediere bancară, cu o rată sub 30%. Media UE este de 100%, iar Luxemburgul, de exemplu, are 500%.

Raportul nu spune că opt bănci s-au înţeles între ele să submineze economia naţională, ci că ele au explicat că această cotă sub 30% se datorează faptului că băncile stau cu surplus de bani, deşi sunt ahtiate să dea credite.

De ce? Populaţia ia bani pentru credite mici, dar nu face contracte imobiliare, să meargă economia. Aşa că băncile nu pot să dea credite mari, cum sunt cele imobiliare, care ajută la dezvoltarea economică.

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă