Astfel, potrivit unei legi votate acum câteva zile, statul român va aloca 960.000 de euro pe an pentru schitul Prodromu de la Muntele Athos (Grecia).
O asemenea finanțare se acorda și până acum, dar noua lege majorează cuantumul acesteia de peste trei ori. Majorarea a fost decisă prin Legea 41 / 2020, aprobată de Parlamentul României la data de 3 aprilie și promulgată fără ezitare, în aceeași zi, de președintele Klaus Iohannis. “Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, o sumă în lei, echivalentă cu 960.000 de euro, pentru Schitul românesc «Prodromu», de la Muntele Athos, Grecia”, stabilește noul act normativ.
Legea 41 / 2020 modifică Legea 114 / 2007, emisă în vremea guvernului Emil Boc, aceasta stabilind la acel moment (când România nu era lovită de criza coronavirusului) că pentru schitul românesc de la Muntele Athos se poate aloca anual o sumă în lei echivalentă cu 250.000 de euro.
Călugării români nu au o mânăstire, ci doar două schituri la Muntele Athos, acestea numindu-se Prodromu și Lacu. Prodromu este cel mai mare și mai cunoscut dintre schiturile românești din străinătate, aici locuind în prezent 25 de călugări români și fiind vizitat anual de mii de turiști. Unii politicieni sunt de părere că așezământul monahal românesc de la Prodromu ar trebui ridicat de la rangul de schit la cel de mânăstire, fără a fi însă limpede ce avantaje ara duce României această modificare de statut. Un alt element puțin elucidat este o vizită despre care relata, acum trei ani, fostul primar Marian Vanghelie, la acel moment unul dintre cei mai influenți politicieni din PSD. Vanghelie dezvăluia că generalul Florian Coldea ar fi mers pe Muntele Athos, împreună cu Petre Tobă. La momentul vizitei, Coldea era prim-adjunct al directorului SRI, iar Petre Tobă era ministrul Afacerilor Interne.
Anul trecut, la schitul Prodromu a fost în vizită și liderul Pro România, Victor Ponta. Deși în principiu credința religioasă este un element personal, Victor Ponta a anunțat imediat pe Facebook faptul că a fost la Athos și a postat inclusiv o fotografie în care apare alături de starețul schitului Prodromu.
La rândul lor, călugării de la Prodromu, deși acolo trăiesc într-o relativă izolare, nu sunt complet rupți de România, ci chiar fac vizite periodice, discrete, în țară. Acum câțiva ani, 12 călugări de la Athos au ajuns la București, iar dintre aceștia, doi călugări au intrat chiar la Penitenciarul Rahova, unde s-au întâlnit cu Gigi Becali, care se afla în detenție acolo. După cum se știe, Becali este socotit un om foarte religios. Becali era la Rahova pentru că avea de ispășit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare în dosarul unui schimb fraudulos de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale.
Legea 41 / 2020, aprobată în această lună, este inițiată de 90 de parlamentari din mai multe formațiuni politice. Ei nu au făcut niciun comentariu despre eventuala importanță, pentru sistemul instituțiilor de ordine publică sau de siguranță națională al Ronâniei, a schitului Prodromu. Parlamentarii au găsit însă de cuviință că acești 960.000 de euro, care urmează a fi alocați în fiecare an, sunt necesari pentru lucrările de restaurare, conservare și întreținere a complexului Prodromu. „Este nevoie ca statul român să acorde sprijin financiar permanent pentru restaurarea, conservarea și întreținerea complexului de clădiri și a operelor teologice, culturale, istorice si artistice ce compun Schitul Prodromu”, au stabilit parlamentarii.
Expunerea de motive a noii legi mai precizează că schitul Prodromu găzduiește și o bibliotecă ce reprezintă „un tezaur istoric inestimabil ce contine acte, documente, manuscrise, hrisoave și opere teologice, literare și istorice unice în lume”.
Lucrările de restaurare la schitul Prodromu au început chiar înainte de căderea comunismului în România, dar până acum s-a finalizat doar 40 la sută din necesar.
Potrivit site-ului doxologia.ro, călugări români s-au stabilit pe Muntele Athos încă din secolul al XIV-lea. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în peşterile de zonă locuiau circa zece călugări proveniți din Ţările Române, care şi-au construit câteva colibe şi o mică biserică de piatră purtând hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”. La începutul secolului XIX, aşezământul s-a numit Chilia Sfântului Ioan Botezătorul, apoi Chilia Românească de la Vigla Ianicopoli și, în cele din urmă, Chilia Prodromu (Înaintemergătorul).
„Este nevoie ca statul român să acorde sprijin financiar permanent pentru restaurarea, conservarea și întreținerea complexului de clădiri și a operelor teologice, culturale, istorice si artistice ce compun Schitul Prodromu”
Parlamentul României
