“Nu ne mai aflăm în creştinătate, nu ne mai aflăm! Nu mai suntem primii în ziua de astăzi care producem cultură, nici primii, nici cei mai ascultaţi”, a spus papa cu ocazia discursului tradiţional adresat Curiei.
“Nu ne mai aflăm într-un regim de creştinătate întrucât credinţa – în special în Europa, dar şi într-o mare parte din Occident – nu mai constituie o premisă evidentă a vieţii în comunitate; mai rău chiar, este deseori negată, hulită, marginalizată şi ridiculizată”, a comentat suveranul pontif în faţa principalilor săi cardinali.
Această “schimbare de epocă” obligă “la o schimbare de mentalitate pastorală”, a subliniat primul papă latino-american din istorie, care s-a angajat înaintea alegerii sale din 2013 să reformeze structurile interne ale Curiei, insistând frecvent asupra schimbării modului acesta de a gândi fără a înţelege realitatea exterioară Bisericii. Suveranul pontif a continuat să se ciocnească de tradiţia de neclintit a independenţei numeroaselor secţiuni ale Curiei, refractare la exercitarea unui control mai strâns asupra finanţelor lor.
Papa Francisc a creat în special noi ”dicasterii” (ministere), precum cel al Comunicării pentru a răspunde mai bine unei ”culturi preponderent digitale”.
Suveranul pontif a avertizat şi asupra ”rigidităţii” şi ”tensiunii de a reveni asupra trecutului” atunci când trebuie ”să ne angajăm în schimbări semnificative”.
Ironizându-şi adversarii care se opun acestor reforme, inclusiv cele din interiorul Curiei Romane, papa a descris ”rigiditatea care naşte frica de schimbare şi care, într-un final, diseminează capcane şi obstacole în numele binelui comun, transformându-l în câmp minat prin lipsa de comunicare şi ură”.
“Curia Romană nu este un corp detaşat de realitate”, a insistat papa Francisc, iar schimbarea trebuie să fie profundă şi să nu se limiteze la ”a îmbrăca o haină nouă, iar lucrurile să rămână, în cele din urmă, aşa cum erau înainte”.
“Curia Romană nu este o clădire sau un dulap plin cu haine pe care să le porţi ca să justifici o schimbare. Curia Romană este un corp viu”, a comentat în continuare papa, adept al exprimării metaforice.
