Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Koncealovski: frate de comunist, cineast din rezistenţă

Zilele acestea este aşteptat la Bucureşti, ca invitat special al Festivalului de Film B-EST, unul dintre cei mai mari regizori ai lumii: Andrei Koncealovski, fratele mai mare al lui Nikita Mihalkov. Fiul mai mare al scrii­torului Serghei ...

Share

Gabriela Lupu 0 comentarii

20.04.2010 - 19:22
Zilele acestea este aşteptat la Bucureşti, ca invitat special al Festivalului de Film B-EST, unul dintre cei mai mari regizori ai lumii: Andrei Koncealovski, fratele mai mare al lui Nikita Mihalkov. Fiul mai mare al scrii­torului Serghei Mihalkov, care a scris, printre altele, versurile imnului URSS, Andron Mihalkov, a preferat să folosească numele de fată al mamei, printre altele şi pentru a se diferenţia de celebrul său frate mai mic, Nikita Mihalkov. Descendent al unei mari familii aristocrate, Koncealovski a avut de mic o serioasă educaţie artistică. Era un pianist de mare talent, a şi făcut, de altfel, Conservatorul, dar  pasiunea pentru filme şi întâlnirea cu Andrei Tarkovski i-au schimbat traiectoria artistică. La Institutul de Stat pentru Cinematografie din Moscova l-a avut profesor pe marele regizor Mihail Romm. Andrei Tarkovski îi era coleg şi au început să lucreze împreună încă din studenţie.

 

Cuplul Koncealovski-Tarkovski

Nikita Mihalkov îşi aminteşte că, adolescent fiind, se ducea şi el să caşte gura când cei doi tineri cineaşti filmau. „Eu eram un puşti cu caş la gură şi singurul lucru util pe care-l făcem era să le aduc vodcă celor doi. Dar, între două drumuri la magazin, am învăţat de la ei tot ce ştiu în materie de film", a declarat Mihalkov, dându-şi obolul de respect către fratele său mai mare. Cuplul Koncealovski-Tarkovski a funcţionat excelent. Cei doi au scris împreună scenariile la filmele „Compresorul şi vioara", „Copilăria lui Ivan" şi „Andrei Rubliov", binecunoscutele pelicule regizate de Tarkovski, dar şi la „Primul învăţător", lung­me­trajul de debut al lui Koncealovski. Mult mai anticomunist decât fratele său mai mic, care a fost mereu în graţiile autorităţilor de la Kremlin (cum modestia nu-l dă afară din casă, Mihalkov se şi laudă în gura mare cu faptul că nu-şi închide niciodată telefonul mobil la filmări pentru că îl sună Putin la orice oră din zi sau din noapte), Koncealovski a trebuit să aştepte mai bine de 20 de ani ca filmul său „Povestea Asiei Kliacina, care a iubit fără să se mărite" să intre pe ecrane. A fost nevoie de perestroika lui Mihail Gorbaciov ca filmul şi regizorul să fie scoşi de la index. Personajul Asia va mai reapărea într-un film al său, satira politică „Găina Ryaba", în care vedem cum au făcut ruşii trecerea de la comunism la capitalism. Capodopera lui Koncealovski rămâne însă epopeea „Siberiada", care vorbeşte despre sfârşitul Rusiei patriarhale, care-şi pierde sufletul şi sensul sub buldozerele comunismului.

Fuga din Rusia şi relaţia cu Nastassja Kinski

Cum partidul s-a simţit din nou atacat de Koncealovski, regizorul a profitat de prilejul unei călătorii la Cannes pentru a-şi ridica Marele Premiu şi nu s-a mai întors în Rusia sovietică, preferând să treacă Oceanul. În America a avut două iubi­te celebre, Shirley MacLaine şi Nastassja Kinski, cea din ur­mă ajutându-l să pună mâ­na pe primul său contract american, cel pentru filmul „Maria's Lovers", în care Nastassja Kinski a şi interpretat rolul principal. Un alt film al său care a făcut istorie, realizat de data aceasta în State, este „Runaway Train", după un scenariu scris de cel mai mare regizor japonez al tuturor timpurilor, Akira Kurosawa. „Runaway Train" este un eseu despre libertate, făcut însă în ritm de thriller. „În Rusia s-a scris că Andrei Koncealovski a făcut un film american de acţiune tipic, iar în America s-a spus că am vrut să-i bag pe Nietzsche şi pe Dostoieveski cu de-a sila într-un thriller.

Elia Kazan mi-a predat însă filmul la Actor's Studio, numindu-l un exemplu de unitate între substanţă şi formă. Mie asta îmi e de ajuns", a comentat regizorul. În 1990, Koncealovski s-a repatriat păstrând totuşi legăturile cu lumea filmului american. În 1992 a realizat pelicula „Cercurile puterii", cu Tom Hulce în rolul proiecţionistului lui Stalin. Vorbind despre umilul său personaj, Ivan, Koncealovski spu­nea că în Ivan stă însăşi esenţa comunismului. „S-a vorbit şi s-a scris mult despre atrocităţile comunismului, dar nimeni nu s-a întrebat cum de acest sistem a evoluat tocmai în Rusia. Răspunsul se află în Ivan al meu.  Naiv, credul, cinstit,  Ivan a făcut posibil comunismul. Fără naivitatea lui şi a milioane de alţi ruşi, Stalin n-ar fi existat. Ivanismul a deschis calea comunismului," a explicat Koncealovski.

„Casa de nebuni", film despre războiul din Cecenia

În ultimii ani, în colaborarea sa cu America, marele regizor a ales varianta mai comodă de a face film de televiziune, realizând pentru canalul Hallmark remake-ul „Leul în iarnă" şi miniseria „Odiseea". Pentru că totuşi nu se dezminte, nu s-a putut abţine să nu mai facă încă un film politic, aşa că le-a dat ceva de furcă şi autorităţilor ruse de astăzi, abordând foarte dur subiectul războiului din Cecenia în lungmetrajul „Casa de nebuni". Câteva dintre fil­mele lui Andrei Koncealovski vor fi văzute la Festivalul B-EST. Azi, cineastul are progra­mat un master­class cu titlul „Life and its Reflecti­ons", la Tea­trul Act, dacă va prin­de un zbor spre Bucureşti.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...