Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

O nouă expoziție la MNAR. Flori sălbatice din România, o istorie botanică

Conceptul expoziției de pictură „Flori sălbatice din România - o istorie botanică“, deschisă la Muzeul Național de Artă al României, pleacă de la sintagma „florile sălbatice, între artă și știință“ și urmărește punerea în valoare a ambelor valențe.

Maria Capelos 0 comentarii

Actualizat: 10.04.2019 - 17:02

Expoziția este organizată împreună cu Societatea Română a Artiștilor Botanici și oferă șansa întâlnirii cu lucrări de valoare din patrimoniul MNAR de la pictori impresioniști precum Nicolae Gri-gorescu, Ion Andreescu și Alexandru Satmari și până la exponenți ai fauvismului, precum Ion Țuculescu.

Vor fi expuse peisaje și naturi statice care vorbesc despre frumusețea și unicitatea florei sălbatice a României. Alături de aceste lucrări de referință, expoziția reunește lucrări botanice ale Angiolinei Santocono, din patrimoniul Muzeului botanic al Grădinii Botanice D. Brândză din București.

Totodată, va fi prezentat, pentru prima dată în România, albumul regal The Transylvania Florilegium, realizat de Fundația caritabilă a Prințului de Wales și lansat în 2018 la Londra.

De la învestirea cu simboluri în Antichitate la compoziții ample renas-centiste și, mai târziu, la un gen de sine stătător, florile constituie unul din subiectele preferate ale pictorilor din toate timpurile. În România, regăsim recurența peisajului și a naturilor statice în care flora sălbatică este un mediator între om și natură, între domestic și sălbatic, între controlat și spontan.

Frumusețea artei botanice vine din planta în sine – analiza și observarea ei, prin care pot fi remarcate evoluțiile vegetației și modul în care aceasta a fost – sau nu - influențată de acțiunea umană. În România, preocuparea pentru arta botanică se manifestă mai ales prin opera Angiolinei Santocono.

Picturile artistei sunt realizate în acuarelă, cuprinzând în jur de 5.500 de specii. În tradiția artei botanice practicate în Europa Occidentală, plantele sunt reprezentate, de cele mai multe ori, în mărime naturală, pe un fundal neutru.

Din 1964, picturile Angiolinei Santocono stau la baza expoziției permanente a Muzeului Grădinii Botanice din București, ca material educativ și inițiere în flora bogată a spațiului românesc.

Expoziția, al cărei curator este Irina Neacșu, poate fi vizitată în perioada 12 aprilie-5 mai 2019.

Comentarii

loading...