7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăCultură„Descoperă Artiștii Contemporani Români“: Maria Cioată

„Descoperă Artiștii Contemporani Români“: Maria Cioată

Maria Cioată s-a născut la 25 iunie 1969 în Pitești, județul Argeș. Tatăl, Lucian Cioată este pictor, iar mama profesor de geografie. În pofida convingerii tatălui, destul de răspândită în acele vremuri, conform căreia femeile în lumea artei nu prea au sorți de izbândă și că fiul său va fi cel care îi va călca pe urme și o să devină artist, Maria Cioată, prin activitatea sa profesională și prin premiile primite, îi demonstrează că vremurile s-au schimbat și sorți de izbândă au toți cei care se ocupă la superlativ de îndeletnicirile lor.

În copilărie, Maria Cioată era un oaspete permanent în atelierul de pictură al tatălui său aflat pe strada Doamnei nr. 1, în Palatul Nifon, splendidă operă arhitecturală, construită după planurile lui Gotte­reau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în centrul vechi al Bucureștiului. În Palatul Nifon, își amintește artista: “erau 23 de ateliere superbe în care lucrau artiști de renume, care, din păcate, nu mai sunt azi, palatul a fost retrocedat, iar acum este pustiu…când mă gândesc câtă viață a fost acolo, câte povești frumoase s-au construit….era o comunitate de artiști care organizau expoziții anuale în țară și peste hotare, au fost nume cu rezonanță, unii nu mai sunt printre noi, alții și-au găsit alte spatii, acasă sau în alte părți”.

După retrocedarea palatului Nifon, lui Lucian Cioată i s-a repartizat, de către Uniunea Artiștilor Plastici din România, un alt atelier în care lucrează și în prezent, dar, în relatările Mariei Cioată, atelierul din Palatul Nifon rămâne ca reper de spațiu magic, unde era o stare de spirit aparte ce a determinat-o să-și dorească să devină artist.

Astfel, în 1984, Maria Cioată se înscrie la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” unde, pe parcursul anilor de gimnaziu, încercă să-și găsească calea proprie în domeniul artelor vizuale: “am jonglat foarte mult cu ideea de pictură pentru că eram fascinată de tot ceea ce se întâmpla în atelierul tatălui meu din strada Doamnei, pe urmă m-am îndreptat spre grafică, ca mai apoi să fiu repartizată la secția de ceramică”. În 1988, Maria Cioată își finalizează studiile liceale și dă admiterea la Institutul de de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” (din 1990 Academia de Arte) unde, din pricina concurenței acerbe din acele vremuri, nu reușește să fie admisă. Cum determinarea este o frumoasă trăsătură de caracter a artistei, timp de trei ani se pregătește temeinic pentru admitere, iar în 1991 este studentă a Academiei de Arte, la secția ceramică-sticlă. Perioada de trei ani de pregătire pentru admitere, Maria Cioată, o descrie ca fiind realmente o perioadă de maturizare fără de care mărturisește că nu s-ar fi putut apleca cu atâta seriozitate studiului.

Îi este foarte recunoscătoare socrilor ei David și Mariana Olteanu, și ei ceramiști, cu care s-a pregătit și de la care a învățat foarte multe lucruri ce aveau s-o influențeze. La secția de ceramică-sticlă a Academiei de Arte îi are profesori pe Costel Badea și Florian Alexie, despre care mărturisește că și-au pus realmente amprenta în formarea ei. În pofida faptului că ceramica nu a fost prima ei alegere, în vederea unei specializări, ci mai degrabă o întâmplare destinală, Maria Cioată povestește felul frumos în care a primit această ofertă a destinului: “Dacă tot era să fiu la ceramică, și dacă tot urma să parcurg niște ani, mi-am zis să încerc să învăț aceste tehnologii, pentru că ceramica implică o serie de tehnologii foarte complexe și foarte diferite, mi-am zis să o fac așa cum trebuie. Acest domeniu al artelor vizuale a ajuns să mă fascineze, am descoperit o lume foarte frumoasă, cu oameni foarte frumoși. Secția de ceramică este cea mai complexă: are desen, culoare, formă, foc, practic te joci cu cele patru elemente primordiale: pământ, aer, apă, foc”.

Chiar din primul an de facultate, din 1991, în paralel studiile universitare, Maria Cioată îmbrățișează o activitate pedagogică, predă cursuri de desen, pictură, colaj, modelaj, la o grădiniță, care, în timp, își dezvoltă oferta educațională și devine gimnaziu iar azi este liceu, după cum mărturisește Monica Valentina-Șerbănescu, fondatoarea Liceului Pedagogic “Anastasia Popescu”: „Școala a crescut odată cu Roxana (Maria Cioată)”. În 1997 după finalizarea studiilor universitare se dedică în egală măsură activității artistice, cât și activității pedagogice unde se implică în numeroase activități extracurriculare. Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și în 1997 primește bursa Mac Constantinescu. Pasiunea ei pentru grafică rămâne vie și materializează într-o serie de proiecte de ilustrație de carte: “Games and rhimes for children”, Nina Pascale, ed. Aramis, vol.1, vol. 2, vol. 3; “Cuviosul Gherasim și leul”, ed. Grăuntele de muștar; Revista “Lumea Credinței pentru Copii”; “Abecedar”, Olga Pârâială, ed. Aramis; “Spielen und Deutsch lernen mit Tobias”, Emanuela Marinescu, ed. Universală. De asemenea, realizează scenografia pentru: “Lecția de zbor”, spectacol bilingv de muzică și poezie, Teatrul “Ion Creanga”; “Iosif și frații săi”, adaptare scenică de Andreea Șerbănescu si Cosmin Costache, Teatrul “Ion Creangă”; “Vicleim” de Mircea Vulcănescu, Sala Auditorium, Muzeul Național de Artă; Festivalul „D’ale Bucureștilor”, piesa “D’ale Carnavalului”, regia Cezarina Udrescu.

Pe plan expozițional, Maria Cioată este o prezență foarte activă. Din 1993 a participat la numeroase expoziții de grup organizate atât la nivel național cât și internațional, la o serie de simpozioane și la saloanele de artă organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România. În ceea ce privește expozițiile personale, ce reunesc lucrări ce reprezintă rezultante ale unei perioade relevante de meditație și consum artistic ale artistei, Maria Cioată, se bucură mereu de aprecierea atât a publicului de specialitate, cât și a publicului larg. Cu prilejul expoziției personale “Căile Sufletului”, semnată Maria Cioată, care a avut loc în 2015, criticul de artă și curatorul expoziției, Mihai Plămădeală, remarca: “La nivel morfologic, ceramica Mariei Cioată exprimă magistral compatibilitatea fizicii cu voința artistică. Ingenioase și surprinzătoare, piesele sale seduc prin rafinament, discreție, coerență şi nu în ultimul rând, prin simțul măsurii.

Artista știe nu doar cum, ci mai ales când și unde să se oprească. Structurile sale de porțelan, deopotrivă compacte, centripete și fluide, adeseori traforate, se întâlnesc cu sita sau volutele metalice, în jocuri ale luminii şi umbrelor, întotdeauna cu rol activ în compoziții. Dincolo de aspectele cu caracter intuitiv, tehnic, ori decorativ, avem însă de-a face cu o formă particulară de interogație privind finitul şi eternul.”. Ce este de remarcat în parcursul artistic al Mariei Cioată este strânsa relație dintre ea și criticul de artă Mihai Plămădeală care îi deschide aproape toate expozițiile personale. Mihai Plămădeală îi va fi alături Mariei Cioată și în momentul când va primi cel mai mare premiu obținut de artistă până în prezent: în 2017, în cadrul Bienalei Internaționale de Artă Contemporană de la Florența,  Maria Cioată a câștigat premiul I “Lorenzo Il Magnifico” la secțiunea ceramică.

În cadrul Bienalei de la Florența, 3.000 de artiști din toate colțurile lumii și-au depus lucrările, 462 de lucrări au fost selectate în vederea jurizării, iar lucrarea cu titlu „Geneza”, o compoziție formată din trei piese ceramice ce se desfășoară pe un disc de lemn de culoare brună, semnată de Maria Cioată, a fost premiată cu locul I la secțiunea ceramică.

Succesul și recunoașterea de care se bucură Maria Cioată atât pe plan național cât și internațional se datorează în mare măsură faptului că meseria ei corespunde întru totul vocației ei : “Iubesc ceramica pentru că fac ceramică, este un vis care se arde la temperaturi înalte, pentru că totul pornește de la o idee care spre final se arde la temperaturi înalte, e un spectacol inedit ceea ce iese din cuptor, e un proces plin de emoție, de la prima amprentă pe care o lași pe pământ până la momentul în care scoți lucrarea din cuptor”.

În ceea ce privește creația ei, Maria Cioată mizează pe modernitatea tradiției: “Arta populară interpretată, sau ca atare, reprezintă un reper constant al activității mele. (…) Portul popular, în general vorbind, reprezintă o reiterare simbolică a întregii mitologii şi cosmogonii. Caracterul sacru este evidențiat în cadrul ritualurilor pre-creștine, prin faptul că femeile rosteau şi incantații care vizau comunicarea cu divinitatea. Una dintre acestea sună așa: «Cămara Ta, Mântuitorul meu, O văd împodobită. Și îmbrăcăminte nu am, Ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu, Dătătorule de Lumină /Și mă mântuiește!» Aceste aspecte culturale stau la baza creațiilor mele, lucrările pe care le concep aparținând artei vizualului”.

Maria Cioată își deschide în fiecare an atelierul pentru public cu prilejul ­evenimentului “Zilele ­Artelor Focului” organizat în cadrul Proiectului Cultural Contemporanii și este mereu bucuroasă să ­primească oaspeți. Detalii despre programul ­evenimentului “Zilele ­Artelor Focului”, ediția a V-a sunt ­disponibile pe ­site-ul www.ateliere.net.

Cele mai citite

Lukașenko îl contrazice pe Putin: teroriștii de la Moscova ar fi vrut inițial să fugă în Belarus

Președintele din Belarus a prezentat marți o versiune care contrazice afirmațiile lui Vladimir Putin despre atacatorii din Moscova. Dacă președintele rus a spus că...

Mii de persoane cer demisia la Budapesta premierului Viktor Orban după un caz de corupție

Mii de persoane au manifestat marţi la Budapesta pentru a cere demisia premierului Viktor Orban, după difuzarea unei înregistrări audio care pretinde să dovedească...

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) "vor continua" să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al...
Ultima oră
Pe aceeași temă