Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce riscă jurnaliştii de la Agerpres dacă pun întrebări incomode Guvernului Ponta

La câteva ore după ce s-a interesat la Guvern, pe căi oficiale, despre condiţiile în care generalul american Wesley Clark a deve-nit consilierul premierului Victor Ponta, un ziarist de la agenţia de stat Agerpres a fost ...

Share

Andreea Pocotila 0 comentarii

17.07.2012 - 20:54

La câteva ore după ce s-a interesat la Guvern, pe căi oficiale, despre condiţiile în care generalul american Wesley Clark a deve-nit consilierul premierului Victor Ponta, un ziarist de la agenţia de stat Agerpres a fost anunţat că nu va mai acoperi Guvernul.

Săptămâna trecută, jurnalistul Claudiu Zamfir, acreditat la Guvern, a trimis câteva întrebări la biroul de presă al Palatului Victoria, precum şi la purtătorul de cuvânt Andrei Zaharescu şi la şeful departamentului de comunicare, Anca Alexandrescu, susţin surse din interiorul Agerpres. Jurnalistul cerea detalii despre activitatea generalului american Wesley Clark - recent anunţat de premierul Victor Ponta drept consilier onorific pe securitate şi economie -  despre atribuţiile acestuia şi despre sumele pe care le va primi în schimbul sfaturilor sale.

În mod surprinzător, la doar câteva ore de la trimiterea e-mail-ului, Claudiu Zamfir a fost anunţat de şefii săi că, din acel moment, nu va mai acoperi Guvernul, declară sursele RL. Mai mult, şefii ar fi făcut referire la întrebările pe care Zamfir le trimisese la Palatul Victoria şi i-au reproşat că nu a anunţat agenţia de ştiri la care lucrează cu privire la intenţia sa de a solicita respectivele lămuriri.

Jurnalistul nu a primit nici o explicaţie oficială pentru retragerea acestuia de la Guvern. Agenţia de ştiri Agerpres este finanţată integral de la bugetul de stat şi este subordonată Parlamentului.

Ce le interzice regulamentul angajaţilor

Contactat de „România liberă", jurnalistul Claudiu Zamfir nu a dorit să comenteze. Potrivit unui regulament intern, angajaţilor Agerpres le este interzis să facă publice informaţii despre agenţie. Dacă o fac, sunt daţi afară, pentru că ei se angajează, prin semnarea contractului de muncă, să respecte regulamentul res-pectiv. Directorul de comunicare al Cabinetului Ponta, Anca Alexandrescu, şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, nu au putut fi ieri contactaţi pentru un punct de vedere. Reprezentanţi ai biroului de presă al instituţiei au cerut un e-mail cu întrebările „României libere", la care însă nu au răspuns până la închiderea ediţiei.

Directorul Agerpres: „Acuzaţiile pot fi sau nu dovedite"

Directorul Agerpres, Ioan Roşca, a refuzat să dea detalii despre noul scandal din agenţia pe care o conduce. „N-am ce discuta, acestea sunt chestiuni pe care le rezolvăm intern. Nu ne expunem în presă. Acuzaţiile pot fi sau nu dovedite", a spus Roşca şi apoi a închis telefonul. De-a lungul anilor, mai mulţi jurnalişti care au lucrat la agenţie au acuzat conducerea de cenzură. Jurnalista Roxana Preda, în prezent editor la tvrinfo.ro, a povestit pentru „România liberă" câteva cazuri de cenzură trăite la Agerpres între 1999 şi 2004, când ştirile despre opoziţie erau drastic trunchiate sau chiar refuzate integral. 

„În apropierea anului electoral 2004 eram reporter acreditat la Alianţa Dreptate şi Adevăr, mai exact, mă ocupam de PNL. Tensiunile cu redacţia au început să se intensifice în condiţiile în care se apropiau alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Ca reporter care se ocupa de opoziţie, a trebuit să negociez fiecare ştire şi relatare de la PNL. De obicei, nu mi se respingea ştirea integral, dar se practica cenzura brutală, în sensul în care paragrafe întregi care exprimau critici la adresa puterii de atunci erau pur şi simplu eliminate din text, fără nici un fel de explicaţie de ordin jurnalistic. Vorbim despre declaraţii de presă şi citate atribuite unor politicieni ai opoziţiei care erau scoase din ştire. S-a întâmplat să fie respinse şi ştiri integrale", a povestit Preda.

Ea a dat exemplul unei conferinţe de presă susţinute de opoziţie la care a fost prezentat bilanţul guvernării Năstase - „Cartea neagră a guvernării": „Ştirea nu a fost publicată, din nou, fără nici un fel de justificare din partea editorilor. În ideea stupidă că aş fi putut păcăli cenzura, am retrimis ştirea editorilor din tura de după-amiază. Evident, inutil. Colegul meu care se ocupa de celălalt partid membru al Alianţei, Florin Rusu, a avut aceleaşi probleme".

Nici interviurile nu scăpau de controlul strict al conducerii. Aşa s-a întâmplat cu un interviu luat de jurnalistă liderului opoziţiei de atunci, Theodor Stolojan. „Am venit la sediul agenţiei să redactez interviul, însă directorul a cerut să-i predau transcrierea integrală înainte să redactez interviul şi să ajungă la editor. Ulterior, a fost difuzat trunchiat. În februarie 2004, împreună cu colegul meu Florin Rusu am decis să demisionăm din motive de cenzură. La vremea respectivă a consemnat şi Academia Caţavencu, într-un articol care se intitula «Rompres, pe autostrada cenzurii»", a povestit Roxana Preda.

„Sensul celor scrise de mine fusese schimbat"

Un alt fost jurnalist Agerpres, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a povestit pentru RL cum ştirile erau modificate pentru a deveni favorabile unor politicieni.

„Cu ocazia unei conferinţe de presă a unui ministru din fosta guvernare Adrian Năstase, am realizat o ştire de agenţie în care relatam felul în care ministrul respectiv răspundea acuzelor aduse lui de un important politician al acelor ani. Imediat după încheierea conferinţei, Ioan Roşca a ajuns în sala conferinţei pentru a purta o discuţie cu ministrul în cauză. Întors la agenţie, Roşca a cerut să vadă ştirea realizată de mine. Ulterior, am avut surpriza să constat că sensul celor scrise de mine fusese schimbat prin înlocuirea termenilor, iar pasajul în care explicam care erau acuzele aduse de politicianul din opoziţie ministrului pur şi simplu dispăruse. Sensul celor redactate de mine, în mod obiectiv, nu mai fusese păstrat", ne-a declarat un fost jurnalist Agerpres, pe atunci denumită Rompres.

Un scandal a izbucnit în campania electorală din 2008, care a precedat alegerile pentru Primăria Bucureşti. Redactorul-şef al departamentului Ştiri Interne, Robert Mihăilescu, a dat în judecată conducerea Agerpres, sub acuzaţia de cenzură, potrivit unor articole din presă. 

Mai exact, redactorul-şef a acuzat conducerea Agerpres (pe atunci Rompres) că a şters o ştire despre Sorin Oprescu şi nu a trimis redactori la acţiunile candidatului. În acelaşi timp, conducerea propunea interviuri cu alţi candidaţi, a declarat atunci Robert Mihăilescu.  

Suspiciuni de cenzură politică la CFR Călători

Compania CFR Călători a reziliat săptămâna trecută contractul de distribuţie încheiat cu ziarul Curentul. Motivul: publicaţia ar fi făcut „propagandă politică" şi ar fi promovat mesaje indecente şi instigatoare la adresa instituţiilor statului", potrivit unei adrese trimise de companie. Agenţia de Monitorizare a Presei a solicitat ieri explicaţii detaliate asupra motivelor care au stat la baza rezilierii.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...