Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că legea pentru declararea datei de 4 iunie drept “Ziua Tratatului de la Trianon” este constituţională. Prin această decizie, pronunțată la data de 15 iulie a.c., magistrații CCR au validat legea votată, la data de 13 mai 2020, de Camera Deputaților și au respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis.
Înaintea votului din Camera Deputaților, în octombrie 2019, acest proiect de lege trecuse și de Senat, prin adoptare tacită.
Textul de lege, inițiat de PSD, este relativ scurt și destul de ambiguu:
“Art. 1. – Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Art. 2. – (1) În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la alin. (1). (3) Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale. 2 Art. 3. – (1) Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare. (2) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile”.
Legea nu indică ce ar trebui să “marcheze” cetățenii României la data de 4 iunie, lăsând, practic, pe umerii instituțiilor administrației publice – cum ar fi Ministerele, Prefecturile sau Primăriile – sarcina de a lămuri o chestiune politică și istorică extrem de sensibilă.
“Scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”
Klaus Iohannis,
Președintele României
“Această lege reprezintă onorarea unei obligaţii morale şi juridice a statului român de marcare a unei simbolistici naţionale esenţiale pentru România”
Titus Corlăţean,
Vicepreședinte al Senatului
De ce era necesară marcarea Zilei Tratatului de la Trianon în România?
Inițiatorii legii susțin că o asemenea lege “reprezintă onorarea unei obligaţii morale şi juridice a statului român de marcare a unei simbolistici naţionale esenţiale pentru România”.
Ce obligații vor avea cetățenii și autoritățile în această zi?
Singurele obligații clar precizate în lege sunt cele de arborare a Drapelului Național și de difuzare de informații despre Tratatul de la Trianon.
Este inutil de spus că, în lipsa unui text de lege explicit, o Primărie sau un Consiliu Județean dintr-o regiune cu populație majoritar maghiară vor avea, probabil, un alt punct de vedere și o altă intenție de a marca Ziua Trianonului decât Primăria din Alba Iulia sau decât cea a Municipiului București.
Ce au vrut inițiatorii cu această lege putem să aflăm din expunerea de motive, semnată de senatorii Titus Corlățean și Șerban Nicolae (PSD). Potrivit acestui text, Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, “a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la patria mamă România, ci și confirmarea drepturilor politice și juridice ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu”.
Românii știau până acum că revenirea Transilvaniei la statul român s-a produs prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în care s-a exprimat voința locuitorilor din toate provinciile istorice românești. Dar dacă înlocuim semnificația voinței Poporului Român cu aceea a unui tratat internațional, semnat între guverne, se naște posibilitatea ca acest tratat, de la Trianon, să poată fi eventual contestat și modificat, tot prin voința unor guverne. Sperăm că inițiatorii din România ai Legii Trianonului au luat în considerare și acest risc.
“Solicit preşedintelui Klaus Werner Iohannis să dea dovadă, măcar în ceasul al doisprezecelea, de demnitate românească şi de o reală înţelegere a atribuţiilor sale de preşedinte al României şi al tuturor românilor şi, pe cale de consecinţă, să promulge neîntârziat această lege, care reprezintă onorarea unei obligaţii morale şi juridice a statului român de marcare a unei simbolistici naţionale esenţiale pentru România”, a cerut vicepreședintele Senatului, Titus Corlăţean.
El a lansat acest mesaj după ce CCR a decis că sesizarea de constituționalitate a președintelui Iohannis este nefondată. În sesizare, șeful statului reclamase chiar următorul aspect: “Scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.
