Dintre toate experimentele efectuate de către acoliţii lui Hitler, aflaţi în căutarea unei arme secrete care i-ar fi ajutat pe nazişti să câştige cel de-al Doilea Război Mondial, unele dintre cele mai bizare s-au petrecut la Tier-Sprechschule, potrivit doctorului Jan Bondeson, profesor la Universitatea Cardiff, scrie publicaţia Time.
În cartea ”Câini extraordinari: O colecţie de curiozităţi canine”, Jan Bondeson vorbeşte despre patrupedele din armata nazistă.
Atitudine naziştilor faţă de animale era una surprinzătoare. Aceştia ajunseseră la concluzia că inteligenţa câinilor este apropiată de cea a oamenilor. Astfel, Hitler a pus la punct un plant prin care dorea să creeze o armată de câini vorbitori. Câinii erau adunaţi de pe teritoriul Germaniei şi trimişi să se antreneze la Tier-Sprechschule din Leutenberg, o şcoală menită să le înveţe pe patrupede să vorbească.
Printre animalele norocoase s-a numărat şi un terrier Airdale pe nume Rolf. Se spune că potaia putea să ”rostească” alfabetul, bătând cu lăbuţa într-un panou. Fiecare literă a alfabetului era reprezentată de un număr de bătăi. Se mai spune că Rolf ajunsese să poată purta discuţii despre religie, să înveţe limbi străine şi să scrie poezii. De asemenea, la un moment dat, căţelul ar imitat vocea umană şi ar fi întrebat-o pe o doamnă dacă poate să dea din coadă.
Un alt câine, un ogar pe nume Don şi-a impresionat stăpânii lătrând în germană ”mi-e foame! Dă-mi prăjituri”.
Însă prototipul soldatului canin nazist ar fi răspuns ”Mein Fuhrer” când a fost întrebat cine este Adolf Hitler.
Doctorul Bondeson, autorul a numeroase cărţi de istorie, spune că naziştii erau de părere că numai limitările fizice îi opreau pe câini să ajungă la acelaşi nivel ca şi oamenii.
”În 1920, în Germania erau numeroşi ”psihologi de animale” care credeau că rasa canină era aproape fel de inteligentă ca şi rasa umană şi era capabilă să gândească abstract şi să comunice”, a declarat Bondeson pentru London Times.
”Când Partidul Nazist a preluat conducerea, ai fi crezut că astfel de fanatici ar fi fost închişi în lagărele de concentrare, însă naziştii s-au arătat foarte interesaţi de aceste teorii. Doctrina nazistă specifica faptul că între oameni şi natură este o legătură puternică şi erau de părere că un nazist model trebuie să fie un prieten al animalelor”, a mai spus Bondeson.
La începutul secolului 20, în Germania, existau numeroase probleme legate de bunăstarea animalelor, printre care se numărău vivisecţia şi uciderea în masă. Naziştii au încercat să rezolve aceste probleme. Goering ar fi spus la un moment dat că oamenii care ”continuă să creadă că pot să le trateze pe animale ca pe bunuri neînsufleţite” vor fi trimişi în lagărele de concentrare.
Însuşi Hitler a fost cunoscut drept un iubitor de câini şi a avut doi, de rasă ciobănesc german, pe nume Blondi şi Bella. Pe Blondi l-a omorât cu câteva momente înainte de a se sinucide în aprilie 1945.
