Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Ce-i trebuie orbului să ştie viteza luminii?!"

Replica aparţine unei funcţionare nervoase. Femeia a fost abordată de un nevăzător din România, care a făcut greşeala să-i vorbească despre egalitatea de şanse în accesul la informaţie. Concluzia discuţiei: "Ce nevoie ...

Share

Claudiu Berbece 0 comentarii

24.11.2011 - 14:13

Replica aparţine unei funcţionare nervoase. Femeia a fost abordată de un nevăzător din România, care a făcut greşeala să-i vorbească despre egalitatea de şanse în accesul la informaţie. Concluzia discuţiei: "Ce nevoie are orbul să ştie care-i viteza luminii sau cât de lung e podul lui Apolodor, că şi-aşa nu o să-l vadă niciodată?!". Este o discuţie imaginară, dar inspirată din experienţa unui om fără vedere. Un om care "citeşte cu urechile", la fel alţi 10.000 dintre nevăzătorii din ţară. Iar discuţia de mai sus face parte dintr-un volum inclus în biblioteca audio a organizaţiei pe care o conduce Radu Sergiu Ruba - Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR).

Profitând de faptul că anul 2011 a fost dedicat, la nivel european, voluntariatului, reprezentanţii ANR au ţinut să-i laude pe actorii, profesorii sau jurnaliştii care şi-au făcut timp, începând cu anii '60, să înregistreze cărţi audio pentru nevăzători. Evenimenul cu pricina a fost găzduit pe Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Cine îi ajută cu vocea

"Când citeşti cu urechile contează vocea care îţi povesteşte. Asociaţia are, în prezent, un studio improvizat, întrucât sediul nostru din Vatra Luminoasă, unde avem un studio bine amenajat, este în renovare, în cadrul unui proiect finanţat de Banca Europeană de Investiţii. Aşa că nu avem suficiente studiouri pentru a face faţă numărului de voluntari", a precizat Sergiu Ruba. Printre persoanele care şi-au donat vocile asociaţiei de nevăzători se alfă poeta Ana Blandiana, actorii Sandu Sticlaru şi Bogdan Antonescu sau jurnalista Eugenia Grosu Popescu. 

În prezent, biblioteca ANR are în jur de 1.300 de cărţi audio, iar alte circa 700 sunt transpuse în format digital de pe casete sau chiar de pe benzi magnetice. "Este un proces extrem de laborios pentru că e nevoie de ascultare în timp real. Dar avem voluntari care fac asta", a afirmat Mihai Dima, redactorul-şef al revistei pentru nevăzători "Litera noastră", singura publicaţie din ţară în alfabetul Braille, sistem de scriere cu puncte ieşite în relief. Dar această scriere cere costuri foarte mari, de rândul a câteva mii de euro pentru un ecran special Braille, spre exemplu.

Cine îi ajută cu bani

Totuşi, la capitolul fonduri, ANR nu se poate plânge, deşi Sergiu Ruba anunţă că asociaţia mai are nevoie de 4,5 milioane de lei pentru finalizarea noului sediu. ANR primeşte, anual, un ajutor în valoare de 2,6 milioane de lei din partea Ministerului Muncii pentru proiectele pe care le derulează. Poate mai remarcabil este însă faptul că cei 80.000 de membri ai ANR au reuşit să pună împreună 225.000 de euro pentru nevoile asociaţiei. Au contribuit şi Primăria Generală, cu 2 milioane de lei, şi Asociaţia Nevăzătorilor din Spania, care a ajutat cu dotări tehnice în valoare de aproape 50.000 de euro. O tipografie Braille se numără printre acestea, ţine să menţioneze Sergiu Ruba. Care conchide: "Cititul ne permite să fim independenţi". 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...