13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialArtă şi amor în Montparnasse

Artă şi amor în Montparnasse

Dacă nu aţi vizitat Parisul în această vacanţă o puteţi face lecturând romanul „Amintirea dragostei” al lui Jim Fergus, apărut la editura Humanitas, în colecţia „Raftul Denisei”.

Cartea spune tumultuoasa poveste de dragoste dintre un soldat scăpat cu viaţă din Marele Război şi o pictoriţă nonconformistă, totul petrecându-se în fabulosul decor al Oraşului Luminilor.

La originea romanului se află o istorie reală. Într-un anticariat din Nisa, partenera de o viaţă a autorului a făcut o adevărată pasiune pentru tabloul “Orgie” de Chrysis Jungbluth, pictat în 1928. Înainte de a fi răpusă de o boală incurabilă, Jim Fergus i-a cumpărat acel tablou. Romanul  porneşte de la această pictură, situându-şi povestea într-un Montparnasse văzut ca inimă a creaţiei și a pierzaniei.

În primăvara anului 1916, Bogart Lambert, supranumit „Bogey“, un tânăr cowboy din Colorado, vine în Europa să se înroleze în Legiunea Străină și să lupte împotriva nemţilor în Marele Război. Rănile fizice, dar și cele sufletești provocate de război îl vor maturiza înainte de vreme pe Bogey, care va alege să plece la Paris, și nu să se întoarcă la ferma părintească. În orașul invadat de o boemă colorată, formată din scriitori, artiști plastici și muzicieni, o va întâlni pe Chrysis Jungbluth. Tânără pictoriţă aflată la început de carieră, ea înfruntă o societate și o lume a artei în care bărbaţii se bucură încă de toate privilegiile. Ziua, studentă talentată și pasionată la École des Beaux-Arts, Chrysis cea lipsită de prejudecăţi și avidă de experienţe noi își petrece nopţile pierzându-se în plăcerile senzuale oferite de Montparnasse, unde totul pare permis. Întâlnirea cu Bogey dă însă naștere unei iubiri neașteptate, trăită cu intensitate de amândoi.

Povestea lor de dragoste se desfășoară pe fundalul vieţii artistice și literare dintr-un Paris strălucitor, unde totul renaște în exuberanţa și nevoia de a trăi cu intensitate fulminantă, ca întotdeauna după un moment de criză din istoria umanităţii.

 

Autorul

 

Jim Fergus s-a născut în 1950 la Chicago, dintr-o mamă franţuzoaică și un tată american. A absolvit liceul în Massachusetts și ulterior Colorado College, cu o diplomă în literatură engleză. A călătorit mult și a trăit de-a lungul anilor în Florida, Indiile Franceze de Vest, Idaho, Franţa și Arizona. A fost antrenor de tenis de performanţă în Colorado și Florida, iar în 1980 s-a mutat în Rand, Colorado, unde și-a început cariera de scriitor liber-profesionist. În ultimii 20 de ani a publicat sute de articole, eseuri, interviuri. Prima lui carte, “A Hunter’s Road” (1992), este un jurnal de vânătoare. Romanul său de debut, bestseller-ul “One Thousand White Women: The Journals of May Dodd”, apărut în 1998 și vândut în peste 700.000 de exemplare în SUA, a primit Fiction of the Year Award (1999) din partea Mountains & Plains Booksellers Association. Traducerea franceză (2000) a fost distinsă cu Prix du meilleur premier roman étranger și s-a aflat pe lista de bestseller-uri pentru 57 de săptămâni.

În 1999 publică un volum de articole și eseuri intitulat “The Sporting Road”. În 2005 vede lumina tiparului al doilea roman al său, “The Wild Girl: The Notebooks of Ned Giles”. Şase ani mai târziu apare romanul “Marie-Blanche”, despre istoria complicată a propriei familii, întinsă de-a lungul secolului XX. În 2013 termină romanul “Amintirea dragostei”, tradus în același an în franceză și devenit imediat bestseller în Franţa sub titlul “CHRYSIS: Portrait de l’Amour”.

Iată un fragment din “Amintirea dragostei”:

„Poate pentru că părinţii ei nu o aveau decât pe ea ori, fiindcă nu avusese fraţi de la care să mai afle câte ceva, Gabrielle crescuse crezând că este egala oricărui băiat. Cu toate acestea, în mod evident, atitudinea culturală dominantă a vremii era diferită faţă de fete, atât în ceea ce priveşte statul, cât şi École des Beaux-Arts. Până în anul 1896, femeile nici nu avuseseră voie să meargă la biblioteca şcolii ori să participe la cursurile care se ţineau în amfiteatre; abia un an mai târziu vor fi acceptate ca studente. Mai mult, femeile care îşi aleseseră pictura ca meserie beneficiază de un atelier de lucru abia în 1900. Şi, dincolo de toate acestea, un sfert de secol mai târziu, când Gabrielle începuse să studieze sub îndrumarea profesorului Humbert, femeilor li se interzicea încă, considerându-se că este «nepotrivit», să ia parte la numeroasele ateliere deschise bărbaţilor.

În calitate de «studentă independentă», Gabrielle avea acces la biblioteca şcolii, aşa încât, după ora de atelier, rămânea adesea să citească despre istoria artei şi pictură în general, aşa cum le recomandase profesorul Humbert, care le cerea, la anumite intervale, să scrie eseuri pe diverse teme.

Într-o după-amiază, în timp ce Gabrielle se afla la bibliotecă, pregătind un eseu ce urma să fie predat profesorului, cu un subiect pe care îl alesese chiar ea, un băiat veni la masa ei şi se aşeză alături.

— La ce lucrezi acolo, domnişoară?, şopti băiatul.

— Nu-i treaba ta, răspunse Gabrielle.

— Eu sunt Adrian Fleury, spuse băiatul cu anume emfază, ca şi când numele său ar fi fost cunoscut deja în lumea artei. Sunt student aici. O să fiu un mare sculptor.

— Mă bucur pentru tine, zise ea. Dar acum sunt ocupată, te rog să mă laşi în pace.

— Şi tu?

— Şi eu, ce?

— Tu cine eşti?

— Sunt studentă la Atelier Humbert.

— A, da, sigur că eşti, la clasa fetelor, spuse băiatul dispreţuitor. Apoi se aplecă, cu mină dominatoare, să se uite în caietul lui Gabrielle. «Istoria femeilor pictor în lumea artei», citi el. O să fie un eseu scurt, nu crezi?

— Ce vrei să spui cu asta?, întrebă ea.

— Că toată lumea ştie cât de puţine femei au rămas, prin opera lor, în istoria artei. Iar majoritatea au fost lesbiene. În mod cert, genul feminin în ansamblu n-a avut vreodată o mare aptitudine pentru pictură, sculptură sau, dacă vrei, literatură. Voi n-aveţi, pur şi simplu, talent la capitolele astea.

— Şi în ce domenii am avea talent, după părerea ta?, întrebă Gabrielle.

— Privind în istorie, spuse băiatul, cea mai importantă funcţie pe care au îndeplinit-o femeile a fost să servească drept muze pentru artiştii bărbaţi.

— A, da, să pozeze, să vă cureţe studiourile, să vă spele pensulele şi să îndeplinească multe alte sarcini, aşa-i?

— Chiar aşa.

— Păi ăsta ar fi şi subiectul eseului meu, spuse Gabrielle. Şi anume că, de-a lungul timpului, femeile n-au avut acces la educaţie în domeniul artelor. Dacă astfel de preocupări ne sunt refuzate, cum am putea atunci să ne dezvoltăm aptitudinile despre care vorbeai?

— Aş vrea să vii la mine în atelier să-mi pozezi, zise băiatul, ca şi când n-ar fi auzit nimic din tot ce spusese ea. Te voi imortaliza în lut.

— Şi vrei să-ţi pozez nud?

— Păi bineînţeles, exact la asta mă gândeam.

Gabrielle râse.

— Nu crezi că eşti cam egoist?

— Poftim?

— N-am de gând să-ţi pozez, nici nud, nici îmbrăcată, spuse ea. Sunt pictor, nu model. Şi-acum lasă-mă în pace.

În felul acesta, chiar din primul semestru petrecut la atelier, Gabrielle Jungbluth începea, treptat, să fie cunoscută printre studenţi şi profesori drept o rebelă, o agitatoare, o anarhistă, o feministă şi, poate, de ce nu, o lesbiană.

École des Beaux-Arts şi atelierele adiacente şcolii erau totuşi instituţii ale orânduirii, conduse de universitari aparţinând sexului masculin, care se agăţau cu încăpăţânare de ideile fixe ale secolului trecut, potrivit cărora femeile trebuiau îngăduite, temperate, atunci când era cazul, însă, în general, trebuiau ignorate”. 

Cele mai citite

Orașul Harkov ar fi fost atacat de Rusia cu un nou tip de bombă cu sistem de ghidare

Este posibil ca Rusia să fi utilizat un nou tip de bombă cu sistem de ghidare în atacurile aeriene asupra oraşului Harkov, din nord-estul...

Guvernul ia noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura

Guvernul ia joi noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura, premierul Marcel Ciolacu anunţând că va fi prelungită cu două luni, până la 31...

Trafic blocat pe DN 6, în Bragadiru. Un motociclist a accidentat mortal un pieton

Centrul Infotrafic al Poliţiei Române informează că, joi seara, pe DN 6, în localitatea Bragadiru din judeţul Ilfov, un motociclist a accidentat mortal un...
Ultima oră
Pe aceeași temă