Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Au început săpăturile arheologice la „Cavoul Roman“. Necropola dovedește trecerea la creștinism

„Cavoul Roman“ și „Castrul Roman” de la Barboși sunt singurele dovezi ale revirimentului stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 10.04.2018 - 10:37

La Galați au fost găsite mai multe vestigii romane, un castru, o necropolă, castelumuri, cavouri romane, care constituie o rezervație arheologică importantă ce ilustrează perioada în care în zonă era o așezare romană cu câteva mii de locuitori.

Necropola Romană dovedește trecerea populației daco-romane la creștinism, prin trecerea în timp de la morminte de incinerație, de rit roman, la morminte de înhumație, de rit creștin, în care au fost găsite simboluri creștine. Cele 10 ha ale necropolei au fost subiectul unui „tun” de 9,5 milioane euro al mafiei imobiliare. Alte două monumente, „Castrul Roman” de la Tirighina și „Cavoul Roman”, descoperit în Cartierul „Dunărea” din Galați, sunt singurele dovezi ale revirimentului stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada împăratului Constantin cel Mare.

Descoperit în 1974, „Cavoul Roman”, monument istoric cu dimensiuni impresionante, cu lungimea de 12 metri și lăţimea de 9 metri, a fost îngropat și protejat cu o placă de beton până la elaborarea unui proiect arhitectonic pentru punerea sa în valoare. Au trecut 45 de ani în care, în pofida apelurilor istoricilor, edililor Galațiului nu le-a păsat de soarta acestui monument.

Primele săpături au scos „vestigii“ din anii ‘70

În ultimii ani, autoritățile locale au încercat mai multe demersuri pentru salvarea vestigiilor romane.

Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru continuarea săpăturilor arheologice și realizarea unui proiect de punere în valoare a „Castrului Roman” și a alocat fonduri pentru săpăturile arheologice de decopertare a „Cavoului Roman”.

Pe 2 aprilie, arheologii au început săpăturile. Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, după descoperirea sa, în 1974, când se făceau excavări pentru fundația unui bloc, „Cavoul Roman” a fost lăsat descoperit timp de doi ani și în acea groapă a fost aruncată o cantitate imensă de gunoaie.

„În această săptămână am decapat gunoaiele, pentru că am găsit gunoaie până aproape de cota la care apărea monumentul. Au fost aproape trei metri de depuneri de gunoaie”, ne-a declarat arheologul.

Un „amestec” de vestigii. De la primele săpături a fost descoperită o cărămidă ştampilată cu simbolul flotei Legiunii romane Classis Flavia Moesica, datând din secolul al 3-lea după Hristos, dar și „vestigii” precum un bidon de detergent lichid „Deval”, un spray „Farmec” și sticle de vin „Corăbioara” din anii ‘70-‘80.

S-a păstrat pictura interioară

Este și o veste bună, pentru că la primele săpături efectuate în incinta cavoului au fost descoperite suprafețe de perete pe care s-a păstrat pictura interioară.

„Pe un perete, peretele de vest al camerei mari a Cavoului, a apărut un strat continuu de tencuială albă, cu grosimea de vreo cinci milimetri și care din loc în loc are pictate, cu roșu, niște vrejuri de viță-de-vie, simboluri vegetale care sunt foarte des întâlnite în cavourile de secolul patru, pentru că era un simbol creștin. La Muzeul de Istorie există niște bucăți de tencuială pe care le-a scos profesorul Brudiu atunci când a fost descoperit monumentul”, a mai precizat arheologul Gabriel Jugănaru.

„Etapele“ punerii în valoare: 1973, 1984 și 2018

La finalul săpăturilor arheologice se va stabili cum va fi pus în valoare „Cavoul Roman”.

În anii ‘70-‘80 au existat două proiecte. Descoperirea arheologului Mihalache Brudiu a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest „Cavou Roman” şi „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina sunt singurele dovezi ale revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare.

Profesorul Brudiu a prezentat descoperirea la Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Comisia Naţională a Muzeelor şi Monumentelor Istorice.

Valoarea acesteia a fost confirmată prin afirmaţia preşedintelui de atunci al comisiei, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi”.

Autoritățile comuniste au înțeles valoarea monumentului istoric și au abandonat construirea blocului D15, la excavările căruia fusese descoperit monumentul. Au fost construite numai blocurile D14 şi D16, dar D15 nu există, în locul său rămânând un spaţiu liber. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie pus în valoare „in situ” prin includerea sa în ansamblul unui Muzeu de Arheologie. Acum, acel proiect ar putea fi reluat.

„Este în curs de apariție revista Danubius, în care am publicat proiectul punerii în valoare a monumentului istoric. Au fost, de fapt, două proiecte, unul din 1997, al doilea din 1984. Arheologii vor săpa în interiorul lui să vadă cât mai este până jos din elevație. După care va veni arhitectul arheolog specialist de la minister, care va face propunerea de restaurare”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură Galați.

Comentarii

loading...