» Bucurestenii au iesit din case in numar mare weekendul trecut pentru a sarbatori orasul, cu ocazia implinirii a 549 de ani de la prima sa atestare documentara.
» Cele peste 100 de evenimente, raspandite in 30 de locatii, au adus distractie pentru toate gusturile, de la muzica de taraf si spectacole de vodevil la proiectii video si festival de arta urbana.
» Fie ca a fost vorba de concerte pop sau de muzica prestigioasei orchestre Strauss din Viena, spectacolele au fost "condimentate" din plin cu fum de mici si valuri de bere.
Sambata, zona pietonala din Centrul istoric al Bucurestiului nu a mai fost plina de masini. Fara automobile parcate pe trei randuri, Lipscaniul pare larg si primitor pentru multimile de oameni care il strabat ca sa ajunga la evenimente. La Universitate, trasuri de epoca defileaza pe muzica Fanfarei din Chiteris. 50 de personaje in costume de epoca se plimba prin Centrul vechi si discuta cu oamenii. Daca domnisoarele in rochii lungi, cu manusi albe si umbrele cu volanase, se multumesc sa le zambeasca trecatorilor, personajele cu relevanta istorica nu se feresc sa stea la povesti: un domn imbracat in vesminte turcesti ii explica unei mame cu copilul de mana influenta turcilor asupra Bucurestiului. Personajele schiteaza, prin diversitate, o istorie a Bucurestiului: barbati cu jobenuri si costume de epoca, mai multe variante ale ciobanului Bucur, care merge cu caruta sau cara galeti in cumpana. Perioada postbelica nu are reprezentant.
"Gardienii veseli"
Pe Smardan, Taraful din Marsa incearca din greu sa anime bucurestenii, care se multumesc sa aplaude politicos si sa faca poze cu mobilul. Tocmai cand lumea incepe sa se miste si sa incropeasca o hora, taraful termina programul si lasa locul Teatrului Masca. Piesa "Gardienii veseli" trimite pe scena un cor multinational fictiv al gardienilor publici, care canta si danseaza exuberant, pe langa rigorile meseriei. Politistii care supravegheau evenimentul au luat ceva din voiosia tovarasilor de pe scena, fara a parea deranjati de ironia piesei.
Desi Masca si Teatrul de Comedie (care a urmat) au parut picate in mijlocul unei defilari de tambaluri, trompete si lautari, "Gardienii veseli" s-a potrivit de minune aniversarii Bucurestiului, eveniment ce a adus pe strazi un numar mare de politisti, jandarmi si agenti ai firmelor de paza. Desi numarul lor parea exagerat in timpul zilei, in trafic normal, la venirea serii strazile s-au umplut de oameni. Iar in lipsa informatiilor despre zecile de evenimente din locuri tot atat de diverse (brosura cu programul era o raritate), politistii au trebuit sa le fie si ghizi oamenilor incurcati intre spectacole culturale.
Cei care au asistat la parada de trasuri, bataia cu flori, teatrul de strada si tarafurile in zona Centrului vechi au fost in majoritate persoane in varsta si familii cu copii. In afara domnilor si doamnelor elegante din trasuri, pe strazi au aparut lustragii, vanzatori de ziare, sacagii si alte personaje din perioada de epoca a Capitalei. Tot in aceasta zona a fost reinviata celebra "bataie cu flori de la sosea".
"Hai, maestre, hai, Nasturica!"
Nici vorba de incurcatura pe Smardan: dupa pauza, lumea se revarsa pe Lipscani pana la scena rotunda pe care canta Fanfara 10 Prajini. Aceasta alterneaza melodii balcanice de fanfara, de genul celor din repertoriul lui Goran Bregovic, apreciate de tinerii stransi in grupuri in jurul scenei, cu piese de taraf, care par sa-i impresioneze pe cei mai in varsta. Urmeaza taraful maestrului muzicii de carciuma, dupa cum a fost prezentat violonistul Vasile Nasturica.
Gras, la costum, cu parul valvoi, de compozitor agitat, si zambetul cuceritor de lautar, Nasturica nu scoate nici un cuvant, lasandu-si vioara electrica scartaita sa se ocupe de comunicare. Iar taraful are un succes spontan: oamenii se strang pe Smardan pana la mesele teraselor si pe Lipscani pana la Banca Nationala, baga in buzunare aparatele foto si se zbantuie pana la ultima piesa, un "Zorba Grecul" cantat magistral la tambal. Nelu Ploiesteanu a venit la un public deja incins si a fost un succes previzibil. Revelatia serii insa a fost maestrul Nasturica.
Intersectia dintre strazile Lipscani si Smardan, unde era amplasata scena pe care s-a perindat taraf dupa taraf, a fost de urgenta pavata cu grinzi de lemn cu doar o seara inainte. Cu toate acestea, cea mai mare parte a Centrului vechi este inca darapanata: cladiri in ruina sau acoperite de panze, spatii virane napadite de vegetatie, pavaje surpate. Strecurandu-se prin multimea de oameni, o tanara de 26 de ani marturiseste ca atmosfera de sarbatoare din centrul Capitalei nu ii prieste: "Am fost si eu la Madrid, in centrul vechi, acolo sunt in fiecare zi artisti stradali care fac teatru sau muzica, dar atmosfera e cu totul alta, aici totul este mult mai brutal".
"Micul Paris" din Piata Unirii
In jurul orei 19, Piata Unirii era invadata de un alt tip de public, venit sa asiste la spectacolul "Micul Paris" care a avut loc intr-un cort instalat in mijlocul parcului, cu melodii de Edith Piaf, parodii dupa "Cine iubeste si lasa" si un spectacol de cancan.
In Piata Constitutiei, un cuplu in jur de 30 de ani, venit din cartierul Titan, se tine in brate in timp ce asista la concertul sustinut de Ovidiu Lipan Tandarica, Marius Mihalache si Stelu Enache. "Am auzit de eveniment de la televizor si am iesit in oras, dar nu am venit sa vedem un eveniment anume. Organizarea este foarte proasta", imi spune barbatul, fara sa imi poata explica de ce anume organizarea lasa de dorit.
Valsul vienez bate muzica de carciuma
In parcul de langa Ateneu e tot un eveniment muzical: canta Strauss Festival Orchestra din Viena. De la distanta, contrastul cu tarafurile din Centrul vechi e total: oameni la costum stand pe scaune si delectandu-se linistiti cu muzica clasica. Insa, o data ce intri in zona amenajata pentru spectatori, dai peste forfota unui public de doua ori mai mare decat cel de la lautari. Putini au prins locuri pe scaunele din fata. Restul stau in picioare sau pe bancutele din cort, unde se relaxeaza cu muzica de bal, chipsuri si bere la pahar. Iar asemanarile nu se opresc la public: dirijorul austriac pare ca s-a inspirat de la Nelu Ploiesteanu, pentru ca nu se sfieste sa bata din palme impreuna cu publicul, sa faca valuri cu mainile si sa joace mici scenete la inceputul unor piese. Melanjul dintre muzica pretentioasa si atmosfera relaxata a avut un mare succes.
Bryan Adams si fum de mici
La concertul lui Bryan Adams, publicul, destul de numeros, venit special pentru a-l auzi pe rockerul trecut de prima tinerete, se amesteca cu cei ajunsi la eveniment mai mult din intamplare. Terasele cu mese si banci lungi de lemn si cozile interminabile la bere la pahar, mici si toalete ecologice amintesc de Festivalul Berii, iar fumul aduce mirosul de mici pana aproape de scena. "De-asta imi place mie publicul din Romania", spune, mai in gluma, mai in serios, Horia Brenciu, dupa ce incearca – fara prea mult succes – sa smulga ovatii de intampinare pentru Bryan Adams. Cu toate acestea, hituri precum "Please Forgive Me", "Everything I Do" sau "Baby When You’re Gone" au facut publicul sa cante impreuna cu artistul, in timp ce grupuri de adolescenti se distreaza asezati pe iarba, cu spatele la concert.
La finalul concertului, nu departe de scena tasnesc jeturi arteziene luminate ca niste jerbe de scantei, pe langa care izbucnesc flacari reale. Este Lunatix Aquatique, un spectacol de foc si apa care impleteste in ritmurile muzicii artezienele cu fasciculele de lasere de toate culorile si formele. Dupa miezul noptii, proiectiile de pe cealalta fata a Palatului Parlamentului, dinspre Piata Constitutiei, se opresc pentru focul de artificii, care marcheaza punctul culminant al serii. Peste doua tone de artificii si 2.500 de dispozitive explozive au fost lansate pentru spectacol din fata Casei Poporului, din curtea interioara si de pe mai multe locuri de pe acoperisul cladirii.
"As vrea sa se faca proiectii pe cladiri in fiecare seara"
Pentru tineri, printre cele mai asteptate evenimente de la Zilele Bucurestiului s-au numarat, fara indoiala, proiectiile video realizate de peste 50 de artisti pe Palatul Parlamentului si in Piata Universitatii. Pe cladirea Spitalului Coltea, a Facultatii de Litere si a celei de Arhitectura, in jurul orei 12 noaptea erau proiectate simultan animatii colorate amintind de jocuri video 2D, manga japoneze sau forme geometrice abstracte. Dar si un barbat complet dezbracat, parca intr-o replica indrazneata in urma scandalului recent privind arta "obscena" promovata in afara tarii. "As vrea sa se faca proiectii pe cladiri in fiecare seara, dar cred ca ar costa prea mult", spune unul dintre tinerii care asista la proiectiile video de la Palatul Parlamentului, in timp de DJ-ul Gojira acompaniaza.
Muzeele, la mare cautare noaptea
La eveniment au participat si muzeele din Capitala, deschise pe tot parcursul zilei si pana la 3 noaptea. Daca in prima parte a zilei Muzeul National de Arta Contemporana era gol, spre seara cele mai multe muzee au atras un public aproape la fel de numeros precum cel din Noaptea Alba a Muzeelor. La Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa", care a gazduit cateva expozitii speciale pe langa cele permanente, au venit aproape 7.000 de vizitatori. si teatrele au avut un program special, sambata seara, publicul imbulzindu-se pentru un spectacol gratuit.
» "Beau mici, sbeau bere…"
Tractirul cu manele, mici si bere de pe Lipscani e mai aglomerat decat cluburile de fite. Coada la covrigaria din apropiere mai are putin si se uneste cu multimea stransa langa scena cu lautari. In Parcul Izvor si in fata Bancii Nationale se sta peste o ora la coada la mici. Iar berea e pretutindeni, de la Bryan Adams pana la Orchestra din Viena. De data asta insa, petrecaretii n-au fost nevoiti sa mearga pe jos, clatinandu-se, pana acasa: multe linii de autobuz sau tramvai au circulat pana spre dimineata, cu o mica pauza inainte sa porneasca din nou, la ora 5. In plus, au circulat linii care unesc Palatul Parlamentului cu cartierele, precum si autobuzul care face turul muzeelor.
