Interviu cu criticul de arta Alexandra Titu
Sub patronajul Facultatii de Arte a Universitatii de Vest din Timisoara si al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, in toamna aceasta, mai precis in luna octombrie, va avea loc un festival al proiectelor care va acoperi numeroase discipline si va solicita inteligenta si talentul creatorilor tineri. De fapt, inca din septembrie, toate proiectele inscrise, care actualmente au depasit cifra de 100, vor fi deschise si jurizate. Cele castigatoare vor forma obiectul festivalului. Cele doua spatii care vor gazdui proiectele sunt Galeria Mansarda din Timisoara si Unagaleria din Bucuresti. Autorul acestui eveniment care se intituleaza chiar UTOPIA este cunoscutul critic si istoric de arta Alexandra Titu. I-am pus cateva intrebari pentru a limpezi insolitul manifestarii.
– De ce UTOPIA?
– Mi se pare numele cel mai potrivit pentru ca acest festival isi propune sa-i pregateasca pe tineri pentru un viitor in care sa nu fie pur si simplu aruncati, ci pe care sa-l cunoasca, fiindca nu intamplator va fi creat de ei. Nu e propaganda ce spun aici, ci insasi substanta acestui festival care pleaca dintr-o necesitate acuta, aceea de a se opune prezentului stagnant, prost orientat si stereotip.
– L-ati intitulat UTOPIA fiindca nu va avea totusi nici o sansa de materializare?
– Sa nu fim pesimisti. Desigur, orice proiect care cade in realitate isi pierde din aura initiala. Asa s-a intamplat bunaoara cu marile viziuni ale avangardistilor rusi. Au cazut in prezentul bolsevic. Eu incerc sa cred in viitor si de aceea vreau sa-l modelam conform proiectelor pe care le vom selectiona acum. Festivalul UTOPIA are o durata de trei ani. In 2005 modulul sau principal se va ocupa de ceea ce am numit ecologismul etic. Ce inseamna o atitudine ecologica? Inseamna protectie, decenta, bun simt, in orice domeniu am actiona trebuie sa fim calauziti de asemenea repere.
– Din cate am inteles, proiectele acopera zone foarte largi, de la arte de tip traditional pana la cinematografie, coregrafie, dar si discipline umaniste cum ar fi drept, sociologie, psihologie. Domeniile sunt, deci, foarte divergente. Cum veti proceda pentru a le apropia?
– V-am spus, vom selecta acele proiecte care presupun ecologizarea lumii in care traim. De pilda, in drept ne vom orienta spre proiectele care presupun segmente legislative ce vizeaza absorbtia fortei de munca. De asemenea, in sociologie avem in vedere acele sugestii care se refera la popularea unor spatii parasite. In jurul Timisoarei, de exemplu, sunt multe asemenea spatii. Arta va fi incurajata in acele directii originale nonconformiste, dar care nu incalca bunul simt. De altfel, in board-ul pe care l-am constituit exista oameni de valoare, dar ii vom coopta si pe altii ca sa acoperim toate domeniile.
– Nu va temeti ca multe proiecte vor bate campii?
– Nu, fiindca un proiect inscris in concurs va contine un enunt al conceptului, o precizare a sectorului vizat, precum si o schita a eventualelor costuri. Vedeti, asadar, ca nu e vorba de lucrari care se vor pierde in abstract. Din punctul meu de vedere, proiectele cu cel mai mare credit sunt acelea care nu se blocheaza in comanda sociala. Trebuie sa fii un creator, nu un executant. Chiar daca societatea nu reactioneaza imediat, chiar daca fondurile nu se gasesc, nu inseamna ca acele proiecte sunt iluzorii. Cunosc cazuri de firme si fundatii care s-au aratat interesate de punerea in aplicare a unui proiect sau a altuia. De exemplu, Fundatia Pro Helvetia ne-a promis finantarea unui proiect in domeniul social. Toate proiectele selectate vor fi publicate intr-un catalog, in asa fel incat dupa inchiderea festivalului cei interesati sa poata consulta catalogul si sa stie despre ce este vorba.
– A mai fost organizat un festival de un asemenea tip?
– Nu tocmai. Tinerii au fost atrasi in tot felul de concursuri si festivaluri dar, fiindca li se cerea un lucru finit, le era ingradita posibilitatea de a fantaza. Genul “proiect” favorizeaza aceasta intalnire dintre viitorul utopic si prezentul stereotip, in asa fel incat cei care investesc idei in asa ceva pot sa aiba o dubla satisfactie: vizeaza un viitor indeterminat prin modificarea unui segment din prezent. Utopia este germenele pur al realitatii.
