România a reintrat, în ultimele săptămâni, în panica generată de potenţialul sumbru de finanţare a deficitului bugetar în următorii ani, după ce umbrela FMI va dispărea. Criza financiară care continuă şi lecţia dată de Grecia investitorilor imprudenţi fac ca bancherii să fie din ce în ce mai prudenţi atunci când dau împrumuturi: le vor da mai scump sau chiar deloc. România este una dintre ţările cele mai riscante din Europa, astfel că măririle de dobânzi ar putea fi substanţiale. Singurul punct de sprijin îl reprezintă capitalurile care au intrat deja în ţară şi care sunt împiedicate să mai iasă.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la Bruxelles, că decizia Consiliului European privind soluţiile de capitalizare a băncilor înseamnă că toate statele din UE au garanţia că subsidiarele băncilor-mamă nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital. El a anunţat că la lucrările Consiliului Europea s-au adoptat soluţii pentru capitalizarea băncilor. „A fost adoptată declaraţia de recapitalizare a băncilor. Acest document vizează finanţarea băncilor pe termen mediu, ca să se asigure fluxurile de creditare pe termen mediu a economiei reale”, a spus Băsescu. El a subliniat că, prin decizia adoptată de Consiliu, nu numai România, ci şi toate statele au garanţia că subsidiarele aparţinând băncilor-mamă din alte state vor avea nivelul de capital menţinut şi pentru anii următori.
Anul viitor, bugetul va fi fundamentat pe o creştere economică de doar 2,1% şi pe un deficit bugetar mai mic de 3%, ceea ce înseamnă că este posibil ca nivelul cheltuielilor să scadă chiar sub cel de anul acesta. Temerile cum că anul viitor nu vor fi măriri de salarii şi nu va fi respectată legea care prevede indexarea pensiilor încep să se confirme. „Vom pleca cu propunerea de a nu majora salariile şi de a nu indexa pensiile, dar dacă încasările ne vor permite, dacă economia va merge în aşa fel încât să avem această posibilitate, vom face şi majorarea salariilor a celor care au fost tăiate şi vom face şi indexarea pensiilor. Deci, ce ştim sigur, anul viitor nu se reduc pensiile, nu se reduc salariile”, a afirmat ministrul Dezvoltării, Elena Udrea.
1. Se va mai putea România împrumuta?
În condiţii normale, se va împrumuta mai scump decât până acum. În condiţii de criză acută, s-ar putea să nu se mai împrumute deloc.
2. De ce?
Banii disponibili sunt puţini iar investitorii au descoperit că nu e chiar sigur să împrumute state, mai ales dintre cele care nu folosesc banii pentru investiţii productive.
3. Cum de s-a reaprins această problemă?
Ea a existat tot timpul, însă politicienii, începând cu oficialii de la vârful UE şi ai zonei Euro, au încercat să o minimalizeze crezând că va dispărea
4. De ce este România considerată mai riscantă decât ţări?
Datora publică a crescut în cel mai alert ritm, de la 13% la 40% în doar doi ani şi jumătate.
5. Dar ce putem face dacă asta este conjunctura externă?
Dobânzile cresc pentru toată lumea, însă pentru cei consideraţi riscanţi cresc mult mai repede
6. Până unde mai poate creşte datoria?
Este deja foarte mare. La o dobândă medie de 5%, România plăteşte anual 2% din PIB doar pentru dobânzi, adică de patru ori mai mult decât acum trei ani. Tot 2% din PIB plătesc anual ţări ca Belgia sau SUA, care au datorii de 100% din PIB dar la dobânzi medii de 2%. În ritmul de până acum, datoria va ajunge la 50% până la sfârşitul anului viitor iar dobânzile în lipsa acordului cu FMI la cel puţin 7-8%. Asta ar însemna o dublare a dobânzilor, până la 4% din PIB. Grecia plăteşte 6-7%.
7. Se poate evita această situaţie?
Chiar şi dacă nu se mai împrumută pentru cheltuielile curente, România tot va trebui să caute bani pentru a-şi rostogoli datoriile vechi şi pe cele către FMI, iar dobânzile vor fi mai mari. Deficitul “substanţial sub 3%” de anul viitor va fi urmat, probabil, de echilibru bugetar în 2013.
8. Dar cum să crească economia fără deficit bugetar?
Până acum, investiţiile neproductive ale guvernului au adus creştere pe termen scurt şi contracţie economică în momentul în care a trebuit ca datoriile să fie plătite. România are nevoie de capital străin, inclusiv sub formă de credite, însă acesta ar trebui să intre exclusiv prin canale private.
9. Va putea fi povara suportată de populaţie?
Acest lucru se va întâmpla doar dacă politicienii decid aşa. România cheltuie chiar şi acum sume destul de mici pentru pensii şi asistenţă socială în comparaţie cu alte ţări. În cazul salariilor, încă poate face concedierile pe care le-a eviat până acum. Pe de altă parte, cheltuielile cu “investiţii” respectiv bunuri şi servicii sunt substanţiale fără ca să existe rezutltate notabile.
10. Când vor reintra lucrurile în normal?
În “vechiul” normal, niciodată. Prudenţa şi echilibrul bugetar vor fi “noul” normal în Uniunea Europeană.
Citeşte şi „Grecia: detaliile unui faliment pe muchie de cuţit. 10 întrebări şi răspunsuri”
