România a ieşit cu destul succes dintr-o criză serioasă dar mai are un drum lung de parcurs până va obţine o creştere economică robustă, este concluzia delegaţiei Fondului Monetar Internaţional după cea mai recentă vizită în ţară, se arată într-un articol publicat miercuri în publicaţia britanică Financial Times pe blogul beyondbrics, potrivit Agerpres.
„În urma unei scăderi severe a activităţii economice în 2008-2009, a fost iniţiată o amplă ajustare în economia României pentru restabilirea stabilităţii macroeconomice. Consolidarea fiscală susţinută, obţinută în principal prin reducerea cheltuielilor cu salariile şi pensiile în sistemul public, a avut ca rezultat o reducere substanţială a deficitului fiscal. Economia a revenit pe creştere în 2011 iar rata anuală a inflaţiei a scăzut la un nivel record în primele luni ale acestui an. Nivelul şomajului rămâne ridicat dar reformele de pe piaţa muncii au contribuit la o mai bună funcţionare a pieţei muncii şi la o redresare a angajărilor”, se arată în raportul FMI.
FMI pare mulţumit în special de înăsprirea fiscală în România, care este parţial legată de împrumuturile acordate de FMI, se arată în analiza din Financial Times. FMI se aşteaptă ca executivul de la Bucureşti să-şi poată îndeplini anul acesta ţinta de menţinere a deficitului la 2,2% din PIB, deşi în 9 decembrie se vor desfăşura alegeri generale.
Programul dur de austeritate din România a dus la proteste în stradă la începutul acestui an şi a provocat căderea fostului guvern de centru-dreapta, aminteşte publicaţia.
Citeşte şi:
În urma unei politici fiscale pro-ciclice relaxate, pe fondul boom-ului din ultimul deceniu, România este acum blocată într-un proces pro-ciclic similar de reducere a cheltuielilor şi majorări de taxe, într-un moment în care criza din zona euro afectează economia iar România încă se resimte în urma crizei din 2009.
Guvernul „social-liberal” al premierului Victor Ponta ar putea simţi că nu are probleme în sondajele de opinie pentru a-i permite să mulţumească mai degrabă FMI decât votanţii partidului premierului, susţine FT.
De asemenea FMI a lansat şi o mulţime de avertismente: „redresarea post-criză rămâne fragilă iar perspectivele sunt dificile”. FMI estimează o creştere economică de doar 0,9% anul acesta şi de 2,5% anul viitor – nu sună rău după standardele UE, probabil, dar e scăzută pentru o piaţă emergentă care este una din cele mai sărace ţări din UE, se arată în analiza din Financial Times.
Ca de obicei, FMI a cerut de asemenea: „accelerarea ritmului reformelor structurale”, în special pe piaţa forţei de muncă, şi grăbirea privatizării, un proces afectat de dificultăţile şi controversele din ultimele două decenii. A fost de asemenea un avertisment privind posibilele repetări ale turbulenţelor politice, după căderea a două guverne, încercarea de demitere a preşedintelui Traian Băsescu şi unele reforme constituţionale controversate ale guvernului Ponta.
Dumitru Dulgheru, şef de cercetare macro şi titluri cu venit fix la BCR, cea mai mare bancă din România, argumentează că, în mod fundamental, România suferă deoarece economia sa are şi caracteristicile unei pieţe emergente (slăbiciune structurală, infrastructura neuniformă, temeri privind corupţia) şi problemele legate de criza din zona euro, care reprezintă peste 50% din exporturi şi 80% din investiţiile străine directe (FDI)
