14.5 C
Bucureศ™ti
miercuri, 9 octombrie 2024
AcasฤƒAlegeri 2016Succes la interviu doar prin limbaj nonverbal

Succes la interviu doar prin limbaj nonverbal

Cum aลฃi ajuns sฤƒ vฤƒ înfiinลฃaลฃi propria companie de consultanลฃฤƒ în domeniul nonverbal?
În momentul în care am început sฤƒ lucrez am crezut cฤƒ voi fi un foarte bun angajat. Primul job pe care l-am avut a fost de profesor de limba englezฤƒ la Fundaลฃia Ronald S. Lauder. Însฤƒ mi-am dat seama cฤƒ vreau mai mult de atât, îmi terminasem facultatea, ลŸi am avut ocazia sฤƒ fiu selecลฃionatฤƒ pentru a lucra pe profesia mea de sociolog în cadrul Institutului Naลฃional de Criminologie din cadrul Ministerului Justiลฃiei. Practic am fฤƒcut transferul de la profesorat la un domeniu în care eu mฤƒ specia­lizasem. Acesta a fost al doilea job pe care l-am avut. Apoi am lucrat ca redactor la revista Cariere. A fost o perioadฤƒ scurtฤƒ, dar foarte importantฤƒ pentru mine, deoarece mi-am dat seama cât de mult înseamnฤƒ dezvoltarea personalฤƒ ลŸi cât de mult mฤƒ aproprii eu de partea de antreprenoriat. Cunoscând oameni care erau antreprenori, am început sฤƒ-mi gฤƒsesc modele ลŸi sฤƒ îmi doresc sฤƒ urmez parcursul lor. ลži atunci am luat decizia, la 25 de ani, sฤƒ nu mai fiu angajat niciodatฤƒ în viaลฃฤƒ ลŸi sฤƒ fiu pe cont propriu, înfiinลฃând compania Acta Nonverbal.

De ce atât de multe schimbฤƒri?
Profilul meu este al unui om care vrea mereu sฤƒ se perfecลฃioneze. În postura de angajat, eram puลฃin limi­tatฤƒ, deoarece deveneam foarte bunฤƒ în ceea ce fฤƒceam ลŸi nu mai aveam unde sฤƒ mai merg. Adicฤƒ deveneam o povarฤƒ pentru colegi. La Institutul de Criminologie am coordonat un proiect Phare, în perioada de preaderare a României la Uniu­nea Europeanฤƒ. Am avut curajul sฤƒ coordonez acest proiect, lucrând cu co­legi specialiลŸti care aveau 40-50 de ani, în timp ce eu aveam cam 24 de ani. Atunci mi-am dat seama cât de mult te dezavantajeazฤƒ vârsta, pentru cฤƒ oamenii nu îลฃi dau credibi­litatea pe care ลฃi-ar da-o dacฤƒ ai avea 40 de ani.

Cum aลฃi ajuns sฤƒ vฤƒ doriลฃi sฤƒ nu mai fiลฃi niciodatฤƒ angajat?
Am parcurs foarte multe traininguri de dezvoltare personalฤƒ ลŸi mฤƒ vedeam în acele situaลฃii. Mi-am dat seama cฤƒ pânฤƒ la acel moment avusesem un drum ascendent ลŸi atunci eram în stagnare. Mi-am spus cฤƒ ceva nu fac bine. ลži asta nu fฤƒceam bine, eram angajat. Între timp terminasem Facultatea de Sociologie, mฤƒ specializasem la masterat în Comunicare, am avut ocazia sฤƒ câลŸtig o bursฤƒ Erasmus la una dintre facultฤƒลฃile de profil din Italia. ลži acolo mi-am dat seama ce în­seam­nฤƒ sฤƒ fii apreciat, ce înseamnฤƒ sฤƒ ลฃi se strângฤƒ mâna la examen. În anul 2003 am intrat la doctorat pe zona de Comunicare Nonverbalฤƒ. Am înfiinลฃat compania Acta Nonverbal în noiembrie 2002.

Din prezentarea dvs. reiese cฤƒ este un domeniu în care v-aลฃi „specia­lizat” de micฤƒ. Aลฃi scris cฤƒ ลฃineaลฃi conferinลฃe pentru un public ima­ginar încฤƒ de la 3 ani.
Eu nu îmi aduc aminte, dar când am întrebat-o pe mama de ce m-a îndemnat cฤƒtre Liceul Pedagogic, โ€จmi-a spus cฤƒ atunci când eram micฤƒ aveam discursuri în faลฃa unei audienลฃe imaginare. Mai târziu, un prieten din copilฤƒrie mi-a spus cฤƒ mai fฤƒceam o chestie ciudatฤƒ, ลŸi anume, stฤƒteam mai tot timpul ลŸi observam copiii care se jucau. În copilฤƒrie eu credeam cฤƒ am ceva stricat, deoa­rece preferam sฤƒ stau pe margine ลŸi sฤƒ mฤƒ uit la alลฃii. Ulterior, aceasta a devenit o parte importantฤƒ din zona de realizare de profile, în care vreau sฤƒ mฤƒ dezvolt.

Care erau la început clienลฃii dvs?
La început veneau clienลฃi interesaลฃi de strategii de comunicare, de mo­duri de a interacลฃiona cu clienลฃii. Ulterior au început sฤƒ fie interesaลฃi ลŸi de partea de nonverbal, de exemplu cum sฤƒ-ลŸi antreneze agenลฃii de vân­zฤƒri etc.

Care sunt principalele lucruri de care sunt interesaลฃi clienลฃii pe zona de limbaj nonverbal?
Negociere-vânzare, interviu de angajare la toate nivelurile, partea de prezentare, abilitฤƒลฃi de vorbit în pu­blic, partea de detectare a minciunii la prima întâlnire, la semnarea unui contract, dar chiar ลŸi într-o relaลฃie interpersonalฤƒ. Dar sigur cฤƒ elemen­tele limbajului nonverbal sunt diferite în funcลฃie de context. Ceea ce studiez acum, teza mea de doctorat, este cum sฤƒ reuลŸeลŸti la un interviu de angajare, la o întâlnire, din pri­mele secunde sฤƒ transmiลฃi mesaje de credibilitate, autenticitate ลŸi nu numai. Aceste mesaje se pot transmite prin dress code (cum te îmbraci), prin atitudine – postura umeri­lor etc., strângerea de mânฤƒ, prin felul în care te aลŸezi, în care stai, cum îลฃi ลฃii picioarele, mâinile, privirea, dar ลŸi prin gesturi.

ลži atunci, care este reลฃeta succesului? Cum te poลฃi angaja în câteva secunde?
Pentru a impresiona pozitiv trebuie sฤƒ ลŸtii cum sฤƒ le îmbini pe toate acestea. Este un amestec. De exem­plu, cei care merg la interviurile de la Comisia Europeanฤƒ sunt sfฤƒtuiลฃi sฤƒ îลŸi aleagฤƒ o ลฃinutฤƒ formalฤƒ, gen costum, nu business-casual, deoa­re­ce este o instituลฃie care ลฃine foarte mult la etichetฤƒ. Cu alte cuvinte, este foar­te bine sฤƒ ลŸtii la ce instituลฃie mergi la interviu ลŸi sฤƒ te îmbraci adecvat. Un alt element foarte important este privirea. Oamenii care nu sunt încrezฤƒtori în ei evitฤƒ privirea directฤƒ, adicฤƒ se uitฤƒ la tine, dar tot timpul îลŸi mutฤƒ privirea. Oamenii coerenลฃi, โ€จsiguri de valoarea lor, pe care te poลฃi baza, te privesc în faลฃฤƒ.
ลži dincolo de privire este zâmbetul.
Da, zâmbetul deschide orice uลŸฤƒ. Conform studiilor, zâmbetul este singura reacลฃie facialฤƒ pe care o poลฃi recunoaลŸte de la foarte mare distanลฃฤƒ. Adicฤƒ ridicarea colลฃurilor gurii în sus, care îลฃi spune cฤƒ omul respectiv îลฃi este prieten, ลŸi nu duลŸman. Bineînลฃeles cฤƒ zâmbetul, ca ลŸi gesturile, trebuie sฤƒ fie moderate.

Un om care merge pentru prima datฤƒ la un interviu este timorat. AcelaลŸi lucru se întâmplฤƒ ลŸi cu foarte multe persoane care trebuie sฤƒ vorbeascฤƒ în public. โ€จExistฤƒ vreo soluลฃie pentru a scฤƒpa de acest trac?
Prima ลŸi cea mai importantฤƒ este exerciลฃiul. Scapi de toate ezitฤƒrile, tre­mur, exersând situaลฃia respectivฤƒ. Creierul nostru, când simulezi ceva, pฤƒstreazฤƒ informaลฃii ca dintr-o situaลฃie realฤƒ, nu simulatฤƒ, iar când โ€จajungi la situaลฃia realฤƒ, el recu­noaลŸ­te. Atunci când exersezi în faลฃa oglinzii însฤƒ nu este acelaลŸi lucru ca în faลฃa unei sฤƒli pline.
Ideal este sฤƒ exersezi cât mai aproa­pe de situaลฃia realฤƒ ลŸi sฤƒ ai feed-back, sฤƒ te înregistrezi, ca sฤƒ te poลฃi vedea, sฤƒ nu persiลŸti în greลŸealฤƒ. Ceea ce am observat de când lucrez la proiectul de consiliere pentru joburi la Uniunea Europeanฤƒ (Euroconcurs.ro – n.r.) este cฤƒ cei de la Comisia Europeanฤƒ recruteazฤƒ în funcลฃie de profil, nu de CV.

ลži în urma acestor cursuri, aลฃi observat cฤƒ sunt anumite greลŸeli frecvente care se repetฤƒ?
În primul rând, oamenii nu ลŸtiu sฤƒ-ลŸi redacteze un CV – ลŸi nu mฤƒ refer la cel clasic, ci la partea de autoevaluare care este cerutฤƒ de cฤƒtre cei de la CE.

Existฤƒ diferenลฃe la nivel de limbaj nonverbal între femei ลŸi bฤƒrbaลฃi?
Sunt foarte mari diferenลฃe, deoarece femeile au o capacitate mai mare de a detecta semnalele nonverbale, în sensul cฤƒ, în afarฤƒ de cel de-al ลŸaselea simลฃ, avem parte de intuiลฃia femi­ninฤƒ, care se decodificฤƒ ลŸi în citirea limbajului nonverbal. Acesta este un punct în plus pentru noi, deoarece, chiar dacฤƒ nu putem defini exact ceea ce simลฃim, ceea ce vedem când citim o persoanฤƒ este, de cele mai multe ori, adevฤƒrat. Este o chestie antropologicฤƒ, pentru cฤƒ femeia trebuia sฤƒ se asigure de perpetuarea speciei ลŸi astfel ลŸi-a dezvoltat niลŸte abilitฤƒลฃi de atenลฃie ลŸi evaluare a pericolului. Bฤƒrbaลฃii, în schimb, au altฤƒ caracteristicฤƒ, ลŸi-au dezvoltat spiritul de competiลฃie, atitudinea de învingฤƒtor.

A fost vreun moment în careโ€จv-aลฃi gândit cฤƒ vreลฃi sฤƒ fiลฃi din nou angajat?
M-am gândit, dar mi-am dat seama cฤƒ într-o relaลฃie angajator-angajat eลŸti într-o relaลฃie de superior-inferior, iar eu prefer o relaลฃie de la egal la egal. E o chestie de respect.   

În loc de CV
Drd. Mihaela Stroe este sociolog, speaker, autor ลŸi specialist în comunicare nonverbalฤƒ. Susลฃine programe ลŸi cursuri în domeniul comunicฤƒrii nonverbale ลŸi este recunoscutฤƒ ca expert în profiling nonverbal. Mihaela Stroe este trainer CNFPA ลŸi facilitator acreditat de compania Advanced People Strategies din Marea Britanie. Ea colaboreazฤƒ din 2003 cu un fost agent FBI, Joe Nava­rro, actualmente profesor la Academia FBI, cฤƒ­ruia i-a devenit în 2009 „professional associate”.

 

Metaforele Mihaelei Stroe

„Dacฤƒ o picฤƒturฤƒ de apฤƒ va cฤƒdea într-un lac, va avea un impact minimal. Dar dacฤƒ va cฤƒdea pe o frunzฤƒ de lotus, va strฤƒluci ca o perlฤƒ. Alege-ลฃi cel mai bun loc unde ลฃi-ai dori sฤƒ strฤƒluceลŸti!” (Richard Denny)

„Entuziasmul nu este doar o trฤƒsฤƒturฤƒ exterioarฤƒ. O datฤƒ ce l-ai dobândit, va veni întotdeauna din interiorul tฤƒu.” (Dale Carnegie)

„Învingฤƒtorii gândesc întotdeauna în termeni ca «pot», «voi fi» ลŸi «sunt». ÎnvinลŸii, pe de altฤƒ parte, îลŸi petrec nopลฃile gândindu-se la ceea ce ar fi trebuit sau nu sฤƒ facฤƒ.” (Dennis Waitley)

Mihaela Stroe, expert în limbaj nonverbal, a ales, dupฤƒ trei joburi, sฤƒ fie antreprenor. Conduce din 2002 compania Acta Nonverbal ลŸi vrea sฤƒ arate, în teza sa de docto­rat, cum se poate câลŸtiga încre­derea unui recrutor de la primele secunde ale întâlnirii.

Cele mai citite

Israelul a lovit din nou fieful Hezbollah din sudul Beirutului

Agenลฃia naลฃionalฤƒ de presฤƒ a Libanului (ANI) a raportat marลฃi searฤƒ o serie de lovituri care au provocat "distrugeri masive" รฎn suburbiile de sud...

Israelul a lovit din nou fieful Hezbollah din sudul Beirutului

Agenลฃia naลฃionalฤƒ de presฤƒ a Libanului (ANI) a raportat marลฃi searฤƒ o serie de lovituri care au provocat "distrugeri masive" รฎn suburbiile de sud...

Un atac rusesc asupra oraศ™ului ucrainean Dnipro a ucis trei oameni ศ™i a rฤƒnit alศ›i 18

Cel puลฃin trei civili au fost uciลŸi ลŸi alลฃi 18 au fost rฤƒniลฃi รฎntr-un atac cu rachete ลŸi drone explozive ruseลŸti lansat asupra oraลŸului...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ