Cum aลฃi ajuns sฤ vฤ înfiinลฃaลฃi propria companie de consultanลฃฤ în domeniul nonverbal?
În momentul în care am început sฤ lucrez am crezut cฤ voi fi un foarte bun angajat. Primul job pe care l-am avut a fost de profesor de limba englezฤ la Fundaลฃia Ronald S. Lauder. Însฤ mi-am dat seama cฤ vreau mai mult de atât, îmi terminasem facultatea, ลi am avut ocazia sฤ fiu selecลฃionatฤ pentru a lucra pe profesia mea de sociolog în cadrul Institutului Naลฃional de Criminologie din cadrul Ministerului Justiลฃiei. Practic am fฤcut transferul de la profesorat la un domeniu în care eu mฤ specializasem. Acesta a fost al doilea job pe care l-am avut. Apoi am lucrat ca redactor la revista Cariere. A fost o perioadฤ scurtฤ, dar foarte importantฤ pentru mine, deoarece mi-am dat seama cât de mult înseamnฤ dezvoltarea personalฤ ลi cât de mult mฤ aproprii eu de partea de antreprenoriat. Cunoscând oameni care erau antreprenori, am început sฤ-mi gฤsesc modele ลi sฤ îmi doresc sฤ urmez parcursul lor. ลi atunci am luat decizia, la 25 de ani, sฤ nu mai fiu angajat niciodatฤ în viaลฃฤ ลi sฤ fiu pe cont propriu, înfiinลฃând compania Acta Nonverbal.
De ce atât de multe schimbฤri?
Profilul meu este al unui om care vrea mereu sฤ se perfecลฃioneze. În postura de angajat, eram puลฃin limitatฤ, deoarece deveneam foarte bunฤ în ceea ce fฤceam ลi nu mai aveam unde sฤ mai merg. Adicฤ deveneam o povarฤ pentru colegi. La Institutul de Criminologie am coordonat un proiect Phare, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeanฤ. Am avut curajul sฤ coordonez acest proiect, lucrând cu colegi specialiลti care aveau 40-50 de ani, în timp ce eu aveam cam 24 de ani. Atunci mi-am dat seama cât de mult te dezavantajeazฤ vârsta, pentru cฤ oamenii nu îลฃi dau credibilitatea pe care ลฃi-ar da-o dacฤ ai avea 40 de ani.
Cum aลฃi ajuns sฤ vฤ doriลฃi sฤ nu mai fiลฃi niciodatฤ angajat?
Am parcurs foarte multe traininguri de dezvoltare personalฤ ลi mฤ vedeam în acele situaลฃii. Mi-am dat seama cฤ pânฤ la acel moment avusesem un drum ascendent ลi atunci eram în stagnare. Mi-am spus cฤ ceva nu fac bine. ลi asta nu fฤceam bine, eram angajat. Între timp terminasem Facultatea de Sociologie, mฤ specializasem la masterat în Comunicare, am avut ocazia sฤ câลtig o bursฤ Erasmus la una dintre facultฤลฃile de profil din Italia. ลi acolo mi-am dat seama ce înseamnฤ sฤ fii apreciat, ce înseamnฤ sฤ ลฃi se strângฤ mâna la examen. În anul 2003 am intrat la doctorat pe zona de Comunicare Nonverbalฤ. Am înfiinลฃat compania Acta Nonverbal în noiembrie 2002.
Din prezentarea dvs. reiese cฤ este un domeniu în care v-aลฃi „specializat” de micฤ. Aลฃi scris cฤ ลฃineaลฃi conferinลฃe pentru un public imaginar încฤ de la 3 ani.
Eu nu îmi aduc aminte, dar când am întrebat-o pe mama de ce m-a îndemnat cฤtre Liceul Pedagogic, โจmi-a spus cฤ atunci când eram micฤ aveam discursuri în faลฃa unei audienลฃe imaginare. Mai târziu, un prieten din copilฤrie mi-a spus cฤ mai fฤceam o chestie ciudatฤ, ลi anume, stฤteam mai tot timpul ลi observam copiii care se jucau. În copilฤrie eu credeam cฤ am ceva stricat, deoarece preferam sฤ stau pe margine ลi sฤ mฤ uit la alลฃii. Ulterior, aceasta a devenit o parte importantฤ din zona de realizare de profile, în care vreau sฤ mฤ dezvolt.
Care erau la început clienลฃii dvs?
La început veneau clienลฃi interesaลฃi de strategii de comunicare, de moduri de a interacลฃiona cu clienลฃii. Ulterior au început sฤ fie interesaลฃi ลi de partea de nonverbal, de exemplu cum sฤ-ลi antreneze agenลฃii de vânzฤri etc.
Care sunt principalele lucruri de care sunt interesaลฃi clienลฃii pe zona de limbaj nonverbal?
Negociere-vânzare, interviu de angajare la toate nivelurile, partea de prezentare, abilitฤลฃi de vorbit în public, partea de detectare a minciunii la prima întâlnire, la semnarea unui contract, dar chiar ลi într-o relaลฃie interpersonalฤ. Dar sigur cฤ elementele limbajului nonverbal sunt diferite în funcลฃie de context. Ceea ce studiez acum, teza mea de doctorat, este cum sฤ reuลeลti la un interviu de angajare, la o întâlnire, din primele secunde sฤ transmiลฃi mesaje de credibilitate, autenticitate ลi nu numai. Aceste mesaje se pot transmite prin dress code (cum te îmbraci), prin atitudine – postura umerilor etc., strângerea de mânฤ, prin felul în care te aลezi, în care stai, cum îลฃi ลฃii picioarele, mâinile, privirea, dar ลi prin gesturi.
ลi atunci, care este reลฃeta succesului? Cum te poลฃi angaja în câteva secunde?
Pentru a impresiona pozitiv trebuie sฤ ลtii cum sฤ le îmbini pe toate acestea. Este un amestec. De exemplu, cei care merg la interviurile de la Comisia Europeanฤ sunt sfฤtuiลฃi sฤ îลi aleagฤ o ลฃinutฤ formalฤ, gen costum, nu business-casual, deoarece este o instituลฃie care ลฃine foarte mult la etichetฤ. Cu alte cuvinte, este foarte bine sฤ ลtii la ce instituลฃie mergi la interviu ลi sฤ te îmbraci adecvat. Un alt element foarte important este privirea. Oamenii care nu sunt încrezฤtori în ei evitฤ privirea directฤ, adicฤ se uitฤ la tine, dar tot timpul îลi mutฤ privirea. Oamenii coerenลฃi, โจsiguri de valoarea lor, pe care te poลฃi baza, te privesc în faลฃฤ.
ลi dincolo de privire este zâmbetul.
Da, zâmbetul deschide orice uลฤ. Conform studiilor, zâmbetul este singura reacลฃie facialฤ pe care o poลฃi recunoaลte de la foarte mare distanลฃฤ. Adicฤ ridicarea colลฃurilor gurii în sus, care îลฃi spune cฤ omul respectiv îลฃi este prieten, ลi nu duลman. Bineînลฃeles cฤ zâmbetul, ca ลi gesturile, trebuie sฤ fie moderate.
Un om care merge pentru prima datฤ la un interviu este timorat. Acelaลi lucru se întâmplฤ ลi cu foarte multe persoane care trebuie sฤ vorbeascฤ în public. โจExistฤ vreo soluลฃie pentru a scฤpa de acest trac?
Prima ลi cea mai importantฤ este exerciลฃiul. Scapi de toate ezitฤrile, tremur, exersând situaลฃia respectivฤ. Creierul nostru, când simulezi ceva, pฤstreazฤ informaลฃii ca dintr-o situaลฃie realฤ, nu simulatฤ, iar când โจajungi la situaลฃia realฤ, el recunoaลte. Atunci când exersezi în faลฃa oglinzii însฤ nu este acelaลi lucru ca în faลฃa unei sฤli pline.
Ideal este sฤ exersezi cât mai aproape de situaลฃia realฤ ลi sฤ ai feed-back, sฤ te înregistrezi, ca sฤ te poลฃi vedea, sฤ nu persiลti în greลealฤ. Ceea ce am observat de când lucrez la proiectul de consiliere pentru joburi la Uniunea Europeanฤ (Euroconcurs.ro – n.r.) este cฤ cei de la Comisia Europeanฤ recruteazฤ în funcลฃie de profil, nu de CV.
ลi în urma acestor cursuri, aลฃi observat cฤ sunt anumite greลeli frecvente care se repetฤ?
În primul rând, oamenii nu ลtiu sฤ-ลi redacteze un CV – ลi nu mฤ refer la cel clasic, ci la partea de autoevaluare care este cerutฤ de cฤtre cei de la CE.
Existฤ diferenลฃe la nivel de limbaj nonverbal între femei ลi bฤrbaลฃi?
Sunt foarte mari diferenลฃe, deoarece femeile au o capacitate mai mare de a detecta semnalele nonverbale, în sensul cฤ, în afarฤ de cel de-al ลaselea simลฃ, avem parte de intuiลฃia femininฤ, care se decodificฤ ลi în citirea limbajului nonverbal. Acesta este un punct în plus pentru noi, deoarece, chiar dacฤ nu putem defini exact ceea ce simลฃim, ceea ce vedem când citim o persoanฤ este, de cele mai multe ori, adevฤrat. Este o chestie antropologicฤ, pentru cฤ femeia trebuia sฤ se asigure de perpetuarea speciei ลi astfel ลi-a dezvoltat niลte abilitฤลฃi de atenลฃie ลi evaluare a pericolului. Bฤrbaลฃii, în schimb, au altฤ caracteristicฤ, ลi-au dezvoltat spiritul de competiลฃie, atitudinea de învingฤtor.
A fost vreun moment în careโจv-aลฃi gândit cฤ vreลฃi sฤ fiลฃi din nou angajat?
M-am gândit, dar mi-am dat seama cฤ într-o relaลฃie angajator-angajat eลti într-o relaลฃie de superior-inferior, iar eu prefer o relaลฃie de la egal la egal. E o chestie de respect.
În loc de CV
Drd. Mihaela Stroe este sociolog, speaker, autor ลi specialist în comunicare nonverbalฤ. Susลฃine programe ลi cursuri în domeniul comunicฤrii nonverbale ลi este recunoscutฤ ca expert în profiling nonverbal. Mihaela Stroe este trainer CNFPA ลi facilitator acreditat de compania Advanced People Strategies din Marea Britanie. Ea colaboreazฤ din 2003 cu un fost agent FBI, Joe Navarro, actualmente profesor la Academia FBI, cฤruia i-a devenit în 2009 „professional associate”.
Metaforele Mihaelei Stroe
„Dacฤ o picฤturฤ de apฤ va cฤdea într-un lac, va avea un impact minimal. Dar dacฤ va cฤdea pe o frunzฤ de lotus, va strฤluci ca o perlฤ. Alege-ลฃi cel mai bun loc unde ลฃi-ai dori sฤ strฤluceลti!” (Richard Denny)
„Entuziasmul nu este doar o trฤsฤturฤ exterioarฤ. O datฤ ce l-ai dobândit, va veni întotdeauna din interiorul tฤu.” (Dale Carnegie)
„Învingฤtorii gândesc întotdeauna în termeni ca «pot», «voi fi» ลi «sunt». Învinลii, pe de altฤ parte, îลi petrec nopลฃile gândindu-se la ceea ce ar fi trebuit sau nu sฤ facฤ.” (Dennis Waitley)
Mihaela Stroe, expert în limbaj nonverbal, a ales, dupฤ trei joburi, sฤ fie antreprenor. Conduce din 2002 compania Acta Nonverbal ลi vrea sฤ arate, în teza sa de doctorat, cum se poate câลtiga încrederea unui recrutor de la primele secunde ale întâlnirii.