Gălăgia la birou

Uneori angajatul este nevoit să-şi ia propriile măsuri de protecţie, şi anume utilizarea de căşti.”

Î. Lucrez într-o agenţie de publicitate şi nu mă pot concentra deloc la serviciu. Nu înţeleg de ce oamenii care trebuie să creeze ceva sunt aşezaţi strategic lângă cei gălăgioşi? N-am ştiut, am intuit însă că poate este intenţionat. Dar totuşi de ce?

R.Efectul negativ al zgomotului asupra atenţiei şi puterii de concentare este unanim recunoscut, motiv pentru care limita maximă de zgomot la care pot fi supuşi angajaţii variază cu tipul activităţii aces­tora, şi anume este invers pro­porţională cu solicitarea atenţiei.
Altfel spus, nivelul de zgomot la care poate fi expus (fără consecinţe negative asupra calităţii muncii) un angajat a cărui activitate presupune creativitate sau un
nivel înalt al atenţiei este sensibil mai mic faţă de nivelul de zgomot la care poate fi expus un alt lucrător a cărui activitate este mecanică. Acest lucru este reglementat prin HG 601/13 iunie 2007. Conform acesteia, nivelul maxim de zgomot pentru situaţia din întrebare ar fi de 60 dB(A).
Pentru a putea aprecia însă obiectiv nivelul de zgomot la care este expus un angajat, trebuie făcute determinări de zgomot în locul unde îşi desfăşoară activitatea acel angajat.
Autoritatea pentru Sănătate Pu­blică (ASP) poate face aceste determinări la solicitarea angajatorului. În măsura în care sursa depăşirii este reprezentată de factorul uman (colegii gălăgioşi), o reorganizare a birourilor în funcţie de tipul activităţii sau, dacă acest lucru nu este posibil, nişte precizări simple în regulamentul de ordine interioară ar putea fi foarte eficiente.
Dacă nici aceste lucruri nu se pot obţine, uneori angajatul este nevoit să-şi ia propriile măsuri de protecţie, şi anume utilizarea de căşti – eventual cu muzică în surdină – pentru a obţine un anumit grad de antifonare faţă de zgomotul din birou.

Cristina Chirilă, Dr. Dir. Medicina Muncii Medicover