11 C
București
marți, 21 septembrie 2021

De ce nu putem declara falimentul personal

Termenul de intrare în vigoare a Legii 151/2015, a insolvenţei persoanelor fizice, a fost prorogat până pe 1 ianuarie 2017. Motivul: pentru ca legea să fie eficientă, trebuie constituită o arhitectură instituţională interconectată.

Aici e punctul slab.

„România liberă“ a aflat că sunt cel puţin patru instituţii îndrituite în pregătirea condiţiilor pentru aplicarea Legii 151/2015: Ministerul Economiei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Registrul Comerţului (ONRC) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 

Nu există însă un centru unic de coordonare. Nu există un caiet de sarcini unic, ci teme de lucru, ce se pierd în birocraţia guvernamentală. Unele sunt puse în practică mai rapid, altele trenează.

Starea insolvenţei instituţionale româneşti

Când a ieşit din Parlament şi a ajuns la promulgare, actul normativ era complet inaplicabil. Este ca şi cum îi dai drumul omului în apă, de mic, dar încă nu i-au crescut mânuţele destul cât să poată da din ele, să se ţină la suprafaţa lichidului.

În prezent, Comisia Centrală de Insolvenţă există juridic, dar nu are norme metodologice după care să se ghideze. Ea va funcţiona cu sprijinul unei direcţii de specialitate din ANPC, unde încep să se facă angajări. Instituţia încă nu are preşedinte, iar filialele judeţene nu există, pentru că trebuie format profesional personalul. De asemenea, trebuie formaţi experţi evaluatori în insolvenţă, suplimentate posturi în diferite instituţii şi făcută o adiţie de sistem informatic.

Normele metodologice de aplicare a Legii 151/2015 ar fi trebuit să intre în vigoare în luna aprilie a acestui an. ANPC a spus „României libere“ că a elaborat aceste norme. CSM, pe de altă parte, a declarat RL că ANPC „a supus dezbaterii publice proiectul de HG privind aprobarea normelor metodologice“, dar „până în prezent, nu a fost adoptată Hotărârea de Guvern“. ANPC informează că „HG cu normele metodologice (…), cât şi HG pentru înfiinţarea Direcţiei de Insolventţă sunt pe fluxul de avizare interministerial“. Asupra Direcţiei de Insolvenţă vom reveni.

Desemnarea reprezentanţilor instituţionali în Comisia Centrală de Insolvenţă (CCI) şi în cele 42 de comisii judeţene. ANPC, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii ar trebui să desemneze în CCI şi în structurile sale judeţene câte un membru plin şi unul supleant, unde vor mai apărea şi doi reprezentanţi (un membru şi un membru supleant) din partea ONRC. Mandatele acestora vor fi pe trei ani. „Comisia de insolvenţă la nivel central a fost înfiinţată şi e funcţională“, informează ANPC. ONRC a informat „România liberă“ că „a desemnat, prin decizie a directorului general, un membru titular și un supleant în CCI“.

CCI va fi sprijinită în activitatea sa de un aparat tehnic, ce va funcţiona ca departament în ANPC. Instituţia a transmis RL că departamentul se va numi Direcţia de Insolvenţă. Pentru aceasta „sunt prevăzute 314 posturi, contractual“. Pentru a începe procedurile legale, anul acesta ANPC organizează concurs de angajare pe 68 dintre posturi, iar anul viitor începe procedurile de ocupare a celorlalte 246 de posturi.

Comisia Centrală de Insolvenţă e condusă de un preşedinte. Condiţiile de desemnare şi înlocuire a acestuia se stabilesc prin normele metodologice, aprobate prin HG, a declarat RL judecătorul Daniela Leca, purtător de cuvânt al CSM. Care HG încă nu a fost adoptată, deci…

Formarea profesională a personalului. Constituirea CCI e prevăzută pentru iulie 2017, iar cea a comisiilor judeţene până în septembrie – noiembrie 2017. După constituire, CCI trebuie să se ocupe, printre altele, de formarea profesională a personalului, campaniile de informare publică sau de stabilirea bugetului instituţiei. Dar până în iulie 2017, pentru că nu e oficial constituită, CCI nu poate să-şi formeze personalul, iar comisiile judeţene nu pot realiza aceasta până în septembrie – noiembrie 2017, când, de asemenea, vor fi legal constituite.

Alcătuirea listei administratorilor şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. Potrivit art. 45 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 151/2015, printre atribuţiile CCI este, conform CSM, şi „întocmirea şi actualizarea cel puţin bianuală a acestei liste, pe care o pune la dispoziţia instanţelor competente şi a comisiilor teritoriale de insolvenţă“. Aşadar, până nu se constituie CCI, nu avem o listă de experţi.

Suplimentarea numărului de posturi la Registrul Comerţului. 500 de salariaţi în plus urmează să fie angajaţi la ONRC. Ei vor lucra la Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI). În acesta, vor fi trecuţi cetăţenii în insolvenţă. Situaţia lor trebuie permanent actualizată. Actul normativ urma să fie aprobat în Guvern până în mai anul acesta. ORNC a spus RL că „au fost alocate Registrului Comerțului 249 de posturi“. Adică jumătate. Minus unul.

600 de judecători şi 750 de grefieri de şedinţă, grefieri registratori şi arhivari specializaţi specializaţi în insolvenţa persoanelor fizice urmează să suplimenteze sistemul judiciar românesc.

Sistemul informatic pentru BPI, secţiunea „Debitori – persoane fizice cu obligaţii ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi“. Termenul pentru implementare era august 2016. A fost depăşit de trei luni. BPI e o publicaţie editată electronic de Registrul Comerţului. Când trebuia implementat sistemul informatic, de-abia s-au alocat banii. Instituţia informează RL că „procedura de achiziție publică, în vederea încheierii acordului-cadru privind furnizarea serviciilor de extindere a subsistemului informatic, este în etapă finală, aceasta fiind începută în mai“, dar „alocările bugetare au fost aprobate la prima rectificare bugetară a acestui an, în august“.

Suplimentarea de către CSM a sistemului judiciar cu 600 de judecători şi 750 de grefieri de şedinţă, grefieri registratori şi arhivari specializaţi în insolvenţa persoanelor fizice încă nu a fost făcută. Judecătorii, grefierii şi arhivarii trebuiau să urmeze cursuri de formare profesională.

Purtătorul de cuvânt al CSM, Daniela Leca, a declarat pentru RL că „până în prezent, nu a fost realizată această măsură necesară implementării şi aplicării Legii nr. 151/2015“. Leca a explicat că, „încă de la sfârşitul anului 2015, CSM a semnalat în repetate rânduri Ministerului Justiției necesitatea luă-rii măsurilor pentru asigurarea infrastructurii, resurselor mate-riale şi a suplimentării posturilor de judecători şi grefieri“.

Ultima oră
Pe aceeași temă