11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăAlegeri 2016Cât plătim ca să ne fure unii precum Șova

Cât plătim ca să ne fure unii precum Șova

Căpuşate de miniştri şi de firmele sindicaliştilor, conduse de manageri politruci şi penali, termocentralele şi minele fac încă un pas în direcţia dispariţiei lor.

Pentru că haosul şi hoţia au înlocuit strategia, în perioada imediat următoare îşi vor pierde slujbele mii de mineri şi energeticieni şi vor fi închise importante capacităţi de producţie, inclusiv unele modernizate recent pe sume uriaşe. Cazul Şova, de exemplu, este grăitor şi explică în mare parte dificultăţile în care a ajuns Complexul energetic Oltenia.

Complexul Energetic Oltenia va da afară în viitorul apropiat mii de angajaţi şi va închide mai multe capacităţi energetice pe motiv de rentabilizare a activităţii şi de îndeplinire a cerinţelor ridicate în faţa României de către FMI.

Cazul Dan Şova, care a captat zilele acestea atenţia publică, este grăitor şi explică dificultăţile în care a ajuns Complexul energetic Oltenia. Fost ministru al Marilor proiecte şi apropiat al premierului Victor Ponta, Şova a beneficiat în perioada 2007-2008 de contracte grase de asistenţă juridică, cu o valoare de 7,1 milioane lei, acordate de complexurile Turceni şi Rovinari. Circa 4,4 milioane lei este valoarea celor pe care procurorii consideră că le-a primit ilegal şi care acum constituie obiectul dosarului DNA. Procurorii îl cercetează şi pe Laurenţiu Ciurel, managerul complexului Rovinari în perioada 2007-2008, cea în care Dan Şova a obţinut contractele.

După ce a condus Complexul Energetic Rovinari în intervalul respectiv, Ciurel a fost desemnat de către o reputată firmă germană de recrutare nici mai mult nici mai puţin drept cel mai potrivit manager privat pentru Complexul Energetic Oltenia. Firma a fost plătită cu 250.000 euro de către Guvern pentru a confirma, deci, faptul că fostul vicepreşedinte al PSD Gorj este cel mai potrivit şef.

Numirea unor manageri privaţi în fruntea companiilor de stat este o cerinţă primordială a FMI, măsura fiind considerată unul dintre instrumentele prin care firmele de acest nivel ar putea fi în sfârşit conduse după standarde corecte şi rentabilizate. Totuşi, încercând să mascheze faptul că s-a cheltuit o sumă colosală pentru confirmarea în funcţie a unui manager de fapt politic, atât Kienbaum, cât şi Guvernul României l-au prezentat pe Ciurel ca fiind “cetăţean australian”, un manager privat de mare anvergură şi fără conexiuni politice.

O parte din banii achitaţi de controversatul Ciurel casei de avocatură deţinută de Dan Şova a ajuns la premierul Ponta, acuză liberalul Ludovic Orban. Potrivit acestuia, premierul a devenit partener în casa de avocatură a lui Dan Şova după ce cu un an înainte făcuse parte dintr-o comisie de anchetă a complexurilor energetice, printre care şi unele ce aveau contracte semnate cu Şova. „Oare nu există nici o legătură între faptul că Ponta a fost membru în comisia de anchetă şi faptul că acelaşi domn Ponta devine senior partener la firma lui Şova care beneficiază de contractele respective? Dacă te uiţi în declaraţia de avere a lui Victor Ponta la veniturile din avocatură, în 2006, când era avocatul lui Cocoş, nu câştiga aşa bine. Probabil Cocoş era zgârcit şi domnul Ponta era un tânăr avocat. Brusc în 2007 şi 2008 cresc veniturile la 4 miliarde 700 de milioane şi ulterior cresc în 2008, exact în perioada în care era senior partener la Şova la 7 miliarde şi ceva”, a acuzat recent Ludovic Orban.

Complexurile căpuşate trebuie menţinute în viaţă

Acum, premierul Victor Ponta susţine că doreşte menţinerea în viaţă a complexurilor energetice. “În anul 2012 şi Complexul Energetic Oltenia, pe care eu îl ştiu mai bine – pentru că e din regiunea pe care eu o reprezint – dar şi Complexul Energetic Hunedoara, practic erau în faliment, erau în starea de a fi închise. Or, din 2012 şi până acum am făcut eforturi uriaşe şi facem în continuare pentru că trebuie să salvăm aceste companii care produc energie termo (termoelectrică, n.r.). România are un uriaş avantaj având toate tipurile de energie şi hidro, şi nuclear, şi regenerabile, şi termo, şi nu vorbesc aici doar de salvarea locurilor de muncă, care sigur e esenţială, vorbesc despre strategia noastră de a fi independenţi energetic, or pentru asta avem nevoie de producţie de energie termo”, spunea, în octombrie 2014, Victor Ponta.

Scandalul exportului de cărbune în Serbia

Şi totuşi, cât de credibile sunt intenţiile afişate de premier şi responsabilii unor asemenea unităţi? Să luăm de exemplu, un ultim scandal care a avut loc chiar în acest an. După modelul firmelor de apartament, care cumpărau energie ieftină de la Hidroelectrica pentru a o vinde scump, CE Oltenia a renunţat să exporte pe cont proriu 1,2 milioane tone lignit către Serbia şi, ca urmare, a decis să apeleze pentru derularea operaţiunii la o firmă de apartament din Constanţa, asociată în licitaţia organizată de autorităţile sârbe cu două companii din ţara vecină. Deşi s-a anunţat iniţial interesată de licitaţie, CE Oltenia s-a retras inexplicabil în ultimul moment, lăsând contractul celor trei firme.

Potrivit publicaţiei gorjene Pandurul, firma românească intermediară fusese înfiinţată cu doar câteva luni înainte de a primi contractul. Soecietatea va cumpăra lignitul de la CE Oltenia cu 13 euro pe tonă (preţ ce nu include TVA, accize) şi îl va revinde sârbilor la un preţ de 35,7 euro pe tonă. O explicaţie oficială solidă nu a fost oferită, reprezentanţi ai CE Oltenia rezumându-se la a spune că procedurile vamale ar fi fost prea complexe.

Pierderi uriaşe în 2014

Cu astfel de afaceri nu este de mirare că o unitate precum CE Oltenia stă de ani buni pe pierdere. Cel mai mare producător termo din Ro­mâ­nia, care grupează complexurile ener­getice din bazinul Olteniei cu minele de lignit, a ajuns în primele nouă luni ale anului trecut la pierderi de 290 milioane lei (circa 66 miliioane euro), faţă de un câştig de 106 de milioane lei în perioada similară a anului trecut. Tot pe un trend negativ s-a aflat şi cifra de afaceri a companiei, care a scăzut în perioada analizată cu 5%, până la 1,76 miliarde lei.

Pe de altă parte, este binecunoscut faptul că, după 1990, sectorul minier şi termocentralele au primit de la bugetul de stat subvenţii de miliarde de dolari, însă contractele cu dedicaţie, firmele-căpuşă, ca şi lipsa unor strategii adecvate de relansare a sectorului energetic au făcut ca sumele uriaşe să dispară într-o gaură neagră.

Spre exemplu, potrivit datelor din strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020, în intervalul 1990-2007 statul a acordat subvenţii cifrate la 4,12 miliarde dolari, transferuri sociale de 316 milioane dolari, alocaţii de capital de 1,7 miliarde dolari. În total – 6,15 miliarde dolari.

Volumul subvenţiilor a sc ăzut după 2011, această formă de ajutor fiind limitată doar la acoperirea pierderilor din producţie şi costuri excepţionale. Pe aceste capitole, sprijinul atinge 1,17 miliarde lei, cu aprobarea, din partea Comisiei Europene, ca el să continue până în 2018.

Ciurel taie un sfert din companie

Pentru ceea ce va urma şi fără nici un sentiment de responsabilitate, directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, dă acum vina pe FMI. Cum? Afirmând că în perioada imediat următoare va fi pus în practică un plan de măsuri de restructurare convenit cu Fondul, care în final să aducă tona de cărbune la un preţ competitiv.

Plan care prevede concedierea a 3.000 de angajaţi, închiderea a patru grupuri energetice şi cariere sau perimetre miniere şi reducerea activităţii în cadrul altor subunităţi. Promisiunile sunt că preţul tonei de cărbune va ajunge la 48 de lei, fiind astfel atinsă una dintre ţintele stabilite cu FMI.

„Am făcut un plan de restructurare pe care l-am trimis ieri care cuprinde închiderea a 25% din capacităţile de producţie. Am înaintat astfel 4 grupuri energetice pe care le vom închide – 1 şi 2 Brăila şi 1 şi 6 Turceni pe care le vom şi scoate din funcţiune, închiderea unor cariere sau perimetre miniere precum Seciuri şi Tismana Sud, precum şi reducerea activităţii în alte cariere şi reducerea de personal cu trei mii de salariaţi, 2.100 cu plăti compensatorii şi circa o mie prin redistribuire. În felul acesta credem că ajungem la 48 de lei tonă de cărbune până la sfârşitul anului, ceea ce este una dintre ţintele asumate cu FMI. Am putea avea o speranţă de perpetuare a activităţii şi cu voie de la cei de la FMI. Nu FMI e problemă că ei vor pleca, ci Comisia Europeană, tot mineritul european a avut de suferit din cauza directivelor, nu numai noi”, a declarat presei managerul Ciurel.

Anunţul acestuia trezeşte, însă, furia sindicatelor. Un număr de 32 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia au făcut zilele trecute greva foamei în fața sediului central din Târgu-Jiu al unității.

Alţi 80 de mineri sunt blocați în subteranul minei Tehomir, în semn de protest față de reducerile de personal, mina urmând să fie închisă.

Conform liderului sindical Dumitru Pârvulescu, vicepreședinte al Federației Naționale Mine Energie (FNME), el și ceilalți colegi ai săi au recurs la această formă de protest pentru a atrage atenția asupra situației companiei energetice și pentru a cere încă o dată demisia managerului privat Laurențiu Ciurel. În acest sens, FNME a organizat mai multe mitinguri în ultima vreme, la Târgu-Jiu.

„Toate sindicatele din companie au primit notificări conform cărora urmează de la 1 iunie să fie disponibilizați 2.100 de angajați. Alți peste 1.000 de oameni de la cariera Berbești vor fi transferaţi de CET Govora, în CEO nu avem contract colectiv de muncă și în condițiile astea cei care vor pleca acasă vor fi trimiși cu foarte puțini bani. E o bătaie de joc la adresa oamenilor, iar noi nu mai avem încredere în actualul manager privat, dorim discuții doar cu domnul ministru Gerea, pe care îl așteptăm la Târgu Jiu. Ar putea să vină chiar domnul premier Ponta, care e deputat de Gorj, dar nu vedeți că nu mai vine pe aici deloc. Noi cu cine să vorbim?”, afimă Pârvulescu.

Acesta mai spune că minerii de la Tehomir vor rămâne în subteran atât timp cât starea de sănătate le va permite acest lucru, la fel cum și greviștii foamei vor sta în fața sediului CE Oltenia până când „vor fi luați cu ambulanțele de aici”.

„La Tehomir e bătaie de joc pentru că e ultima mină de subteran care urmează să fie închisă și după asta nu va mai fi subteran în Oltenia. Cei care au plecat în anii trecuți au primit până la şase salarii compensatorii, iar celor de acum li se dă un salariu și eventual îi bagă în program de pre-pensionare. CEO nu primește subvenții de la stat, managerul se laudă că unitatea e pe profit, dar sunt alte unități subvenționate din țară care își ajută oamenii mult mai bine atunci când îi dau afară decât cum se întâmplă la noi”, arată sindicalistul.

CE Oltenia

Personal: 19.000 angajaţi

Capacitate : 30% din consumul naţional intern energie, 95% din producţia de lignit

Capacitate instalată: 3.900 MW (de 2,6 ori mai mult decât unităţile Nuclearelectrica de la Cernavodă)

Complexe energetice componente: Turceni, Rovinari, Craiova, Işalniţa, Chişcani, 12 grupuri energetice

Perimetre miniere: 18 din care 15 de suprafaţă.

CE Hunedoara

Personal: 6.600 din care
1.750 energeticieni
şi 4.700 mineri

Capacitate: 5% din producţia de energie a României,

Putere instalată: 1.225MW
(80% din Unităţile Nuclearelectrica de la Cernavodă)

Complexe energetice componente: Deva, Paroşeni, 6 grupuri energetice

Perimetre miniere: 4

Numirile la CE Oltenia supervizate politic

Grăitor este modul în care se făceau numirile în cazul CE Oltenia. Luna trecută, DNA a cerut arestarea preventivă a fostului judecător de la Curtea Constituţională, Toni Greblă, urmărit penal pentru mai multe fapte. Potrivit lui Larenţiu Ciurel, luat drept martor de către procurori, Toni Greblă, care deţinea calitatea de parlamentar în anul 2008, i-a reproşat acestuia în mod direct faptul că nu este de acord cu compensarea propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină (om de afaceri, fin al lui Toni Greblă – n.red). Bîrcină avea un debit neachitat la Complexul Energetic Rovinari, iniţial de 10.000.000 lei şi ulterior de 6.294.000 lei. Compensarea susţinută de Toni Greblă (în beneficiul finului Bîrcină) privea stingerea creanţei în totalitate cu un teren supraevaluat şi aparatură electronică inutilă societăţii. Urmare a refuzului explicit, la momentul la care l-a întâlnit pe holurile prefecturii Gorj, Toni Greblă l-a ameninţat pe Ciurel.

Potrivit DNA, Greblă l-a ajutat pe finul său să cumpere energie ieftină de la CE Rovinari, energie pe care nici măcar nu a mai achitat-o. Ion Bîrcină a beneficiat, prin intermediul naşului Greblă, şi de alte contracte bănoase cu societăţile de stat. De exemplu, procurorii anticorupţie arată că Toni Greblă intervenea pe lângă foştii şefi PDL ai CE Turceni, CE Rovinari şi SNLO în folosul economic al finului său, care, la rândul său, îi întorcea cu generozitate favorurile.

Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă