Începând cu anul 2015, prin Legea 101/2015 aceasta este sărbătorită în ultima duminică a lunii mai. Modificarea datei a fost adusă ca urmare a solicitărilor repetate ale comunităţilor de români din afara graniţelor statului român. Legea care reglementează această zi se referă la sprijinul acordat românilor de pretutindeni și reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României. Ea are ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase, indiferent că vorbim de comunități istorice, de românii din jurul nostru, respectiv din teritorii care în prezent nu mai fac parte din granițele actuale ale României, sau de românii plecați din țară după 1989.
Românii din Basarabia, nordul Bucovinei, Valea Timocului, Maramureșul istoric, Banatul sârbesc, dar și comunitățile din ce în ce mai mari din Italia, Spania și alte țări europene celebrează această zi prin acțiuni de manifestare a identității lor culturale și religioase.
Ministerul Românilor de Pretutindeni, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, asociațiile și fundațiile ce au ca domeniu de activitate păstrarea identității comunităților de români din afara granițelor țării – Asociația Frații Golescu, Pro Basarabia și Bucovina etc. – marchează evenimentul prin acțiuni în țară sau în afara ei, de popularizare și cunoaștere a vieții acestora, a necesităților lor, dar și de derulare a unor programe de sprijin.
Astfel, Proiectul „Caravana identității românești în Valea Timocului” este derulat în perioada 25 mai-24 iunie 2018 de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Asociația pentru cultură a românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”.
De asemenea, pe 25 mai, în Polonia, ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a fost prezentă la ceremonia de semnarea a Acordului bilateral privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Poloniei şi al mormintelor militare polone aflate pe teritoriul României.
În Polonia, 3.650 de români
Conform statisticilor recente ale autorităţilor polone (aprilie 2018), numărul cetăţenilor români cu şedere înregistrată pe teritoriul Poloniei este de 3.650 de persoane.
Natalia-Elena Intotero l-a invitat pe secretarul de stat Andrezej Papierz în România, în perioada derulării proiectul taberelor ARC 2018, tocmai pentru a vedea la fața locului cum se desfășoară programul destinat copiilor românilor de peste hotare. În acest an, 3.000 de copii vor participa la taberele de la Sulina (județul Tulcea) și Oglinzi (județul Neamț), precum și la taberele de iarnă. Totodată, ministrul pentru românii de pretutindeni a prezentat programul în cadrul căruia 600 de profesori români le predau cursuri de limbă română copiilor din școlile din afara granițelor țării. În context, au fost menționate și cele peste 5 000 de burse acordate în domeniul educației.
Discuțiile au vizat atât oportunitățile de reîntoarcere puse la dispoziția conaționalilor de către Guvern, enumerându-se programele europene cu finanțare nerambursabilă de tipul „Diaspora Start-Up” sau „Start-up Nation”, cât și modalitățile de accesare a fondurilor nerambursabile disponibile prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Au fost încurajați reprezentanții mediului asociativ să depună proiecte la MRP, având în vedere că, în anul 2017 nu a existat nici un proiect depus spre finanțare de către o asociație a românilor din Polonia și a anunțat că programul Ministerului de achiziție și distribuire de carte pentru comunitățile de peste hotare va include și Polonia, în urma solicitărilor venite din partea comunității românești din această țară.
Totodată, s-a evidențiat importanța informării, a combaterii tuturor formelor de abuz asupra românilor rezidenți în alte state, reamintindu-se că MRP a inițiat Campania Națională „INFORMARE acasă! SIGURANȚĂ în lume”, derulată într-o primă etapă în toate județele din România și ulterior, prin intermediul misiunilor diplomatice, în toate țările care au comunități românești semnificative.
