12.7 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

UE închide ușa Moldovei, Ucrainei și Georgiei

Proiectul declaraţiei finale a Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc luna aceasta la Riga, nu conține nici o frază care să indice deschiderea Uniunii Europene către o viitoare admitere a Moldovei, Ucrainei și Georgiei, ceea ce reprezintă un pas înapoi față de summit-ul din 2013 de la Vilnius și o indicație că războiul din Ucraina și intimidările Rusiei au dat roade la Bruxelles.

Proiectul de declarație a intrat în posesia jurnaliștilor de la Europa Liberă, care scriu că textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a primit mai multe amendamente, dar nici unul suficient de ambițios încât să recunoască aspirațiile europene ale celor trei foste republici sovietice.

Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, ce se va desfășura în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, unde a fost primit prost. Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. În acest moment, șansele ca acest lucru să se întâmple se apropie de zero.

Potrivit Europei Libere, singura mențiune relativă la relațiile dintre statele Parteneriatului Estic și UE este conținută într-o frază atât de vagă și golită de orice fel de angajament încât nu înseamnă aproape nimic din punctul de vedere al acțiunii politice. Ea afirmă că „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

Europa Liberă subliniază că diplomații europeni și-au propus ca declaraţia de la Riga să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013. Acest obiectiv a fost însă ratat de vreme ce limbajul folosit în declarația summitului din capitala Lituaniei cu privire la calea către aderarea la UE era mult mai clar: „Participanţii la Summitul de la Vilnius îşi reafirmă recunoaşterea aspiraţiilor europene şi opţiunii europe ale unor parteneri şi angajamentul lor de a construi o democraţie profundă şi durabilă. În acest context, ei iau notă de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participanţii reafirmă rolul special al Parteneriatului în susţinerea celor care doresc relaţii mai apropiate cu UE”.

Summitul de la Riga reprezintă o repliere diplomatică a Uniunii Europene, care închide astfel ușa aderării celor trei state și blochează, cel puțin pe termen mediu, parcursul european al statelor Parteneriatului Estic. Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât în refuzul de include în document o frază referitoare la Ucraina, care, potrivit Europei Libere, fusese deja agreată de miniștrii de Externe ai UE încă de anul trecut, potrivit căreia Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 „nu reprezintă scopul final al cooperării UE-Ucraina”. Scoaterea ei din declarația de la Riga reprezintă dovada că la nivelul Uniunii Europene s-a luat decizia de a suprima orice formulă care ar putea reprezenta un angajament privind extinderea spre Est și că această decizie a fost luată într-un cerc restrâns, împotriva celor hotărâte de reuniunea miniștrilor de Externe ai UE.

Din acest punct de vedere, declarația de la Riga reprezintă o confirmare că UE a decis să joace după cum cântă Rusia în estul Europei și să cedeze presiunilor și amenințărilor Moscovei, care își vede astfel răsplătită politica de agresiune. Acest lucru este evident și din limbajul utilizat referitor la războiul din estul Ucrainei. Potrivit Europei Libere, versiunea inițială afirma că „evenimentele din Ucraina arată că principiile fundamentale ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale nu pot fi subevaluate în secolul al XXI-lea pe continentul european. Participanţii la summit se declară pregătiţi să ajute la depăşirea celei mai mari rupturi din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Cetăţenii noştri se aşteaptă de la noi să prevenim repercusiuni negative suplimentare la adresa stabilităţii continentului nostru, iar noi suntem hotărâţi să facem acest lucru”.

Din versiunea actualizată, a dispărut însă tocmai „hotărârea” europenilor de a face ceva în legătură cu Rusia și situația din Ucraina. În versiunea actuală, mult îndulcită, se arată că „participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând dezescaladarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ei îndeamnă toate părţile să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea implementării acestuia din februarie 2015”, adăugând că ei „se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru”. „A susține” și a exprima „așteptări” nu atrage însă nicio o obligație din partea UE, indiferent cât de „puternică” este această susținere și cât de înalte sunt așteptările. Summitul de la Riga se anunță ca un nou moment „München” în istoria Europei, când un întreg continent cedează politicii de forță a unui agresor și sacrifică trei țări europene de dragul unei stabilități iluzorii. Pentru că nu există nici o garanție că, o dată ce își va fi atins obiectivele în Ucraina și Moldova, Rusia se va opri aici.   

Ultima oră
Pe aceeași temă