Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Portul pescarilor din Sfântu Gheorghe (Foto: Mihai Diac)

Marea Neagră devine mare de plastic. Cinci tone de gunoi ajung în apă în fiecare zi

Dunărea aduce în Marea Neagră 4,2 tone de deșeuri din plastic în fiecare zi, cărora li se adaugă gunoaiele aruncate din stațiuni și cele aduse de valuri din țările vecine României.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 05.06.2019 - 19:25

Voluntarii de mediu au lucrat, timp de o lună, în Delta Dunării, pentru a colecta și a trimite la reciclare măcar o parte din uriașa cantitate de deșeuri aruncate în această zonă.

Voluntarii au fost mobilizați de Asociația MaiMultVerde, în cadrul unei acțiuni care s-a numit „Cu apele curate“ și care a dorit să sensibilizeze, în egală măsură, turiștii, localnicii și autoritățile publice.

Pe parcursul taberei, 100 de voluntari au adunat cinci tone de deșeuri de plastic din aria de protecție specială Insula Sacalin – Zătoane.

Conform celui mai recent studiu, Dunărea transportă zilnic în Marea Neagră 4,2 tone de plastic, adică aproximativ 1.533 de tone pe an.

“În realitate cantitatea ar putea fi mult mai mare“, avertizează Doru Mitrana, președintele Asociației MaiMultVerde, întrucât apar și fenomene neprevăzute, cum ar fi ­viiturile, care aduc cu ele, în râuri, în Dunăre și în final în mare, cantități ­suplimentare de deșeuri.

mitrana

Doru Mitrana a găsit pe plajă o bancnotă de un leu  (Foto: Mihai Diac)

„În fiecare an vedem râurile, lacurile și Delta invadate de cantități uriașe de ­plastic aduse de viituri, fapt ce periclitează biodiversitatea acvatică, calitatea apelor și valoarea ­peisagistică a acestora. Lansăm acest program cu scopul de a reduce poluarea apelor Dunării, atât prin acțiuni de colectare a ­plasticului deja existent în albia fluviului, cât și prin măsuri de prevenire și ­combatere a deversărilor viitoare. Ambele categorii de activități sunt absolut ­necesare, trebuie menținute pe termen lung și extinse în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, de pe teritoriul României și în toate celelalte țări riverane“, spune Doru ­Mitrana.

 

Pe plajele românești ajung și deșeuri din Bulgaria și din Ucraina

În ultimele zile, voluntarii au acționat în zona de litoral de la Sfântu Gheorghe, unde se întâlnesc apele Dunării cu cele ale Mării Negre. Aici nu sunt, încă, foarte mulți turiști, dar gunoaiele recuperate par să provină din anii trecuți.

Au fost găsite și deșeuri de produse electrice și electronice, jucării de plastic, precum și ambalaje cu inscripții în limba bulgară sau ucraineană, ceea ce sugerează că au fost aduse de mare din țările vecine României. Toate au fost sortate de voluntari și trimise, în vederea reciclării, la unitatea specializată de la Tulcea.

Un "pește" plin cu gunoaie   (Foto: Mihai Diac)

Primarul din Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu, ne-a explicat că zona de coastă se întinde pe zeci de kilometri în teritoriul administrativ al comunei, iar localnicii înțeleg, de regulă, nevoia de a proteja mediul, pentru că sursele lor de venit depind de câteva activități tradiționale – pescuitul, agricultura și turismul, care sunt periclitate de creșterea poluării. În localitate sunt coșuri de gunoi mai dese decât în București, iar planurile de dezvoltare locală vizează încurajarea turismului ecologic, inclusiv prin amenajarea de trasee pentru biciclete.

„Am încercat un parteneriat cu Administrația Biosferei Delta Dunării, dar noi l-am înțeles într-un fel, ei se pare că au înțeles altfel, așa că deocamdată ne bazăm doar pe voluntari. Când am curățat insula Sacalin, am adunat de acolo nu doar un pește plin cu PET-uri, acolo era un balaur“, spune primarul.

 

Turiștii aduc bani, dar distrug Delta

Localnicii care intră mai des în contact cu turiștii, cum ar fi angajații pensiunilor, îi critică pe vizitatori, acuzându-i că pătrund prea adânc în intimitatea Deltei. Așa se face că, pe principalele canale, călcate de bărci cu motoare puternice, păsările și peștii se văd din ce în ce mai puțin, iar pe marginea apei plutesc sticle, PET-uri și doze de bere.

Saci cu gunoaie adunate de pe plaja de la Sfântu Gheorghe    (Foto: Mihai Diac)

Programul activiștilor de mediu continuă cu acțiuni de igienizare a malurilor Dunării, organizate între 5 iunie (Ziua Internațională a Mediului), la Giurgiu, și 29 iunie (Ziua Dunării), la Turnu-Severin. Ele vor fi urmate în perioada iulie - septembrie de acțiuni care vor urmări dezvoltarea infrastructurii de colectare, activități educative, de informare și de organizare comunitară, adresate atât copiilor cât și adulților. La aceste acțiuni vor fi cooptați voluntari și localnici din Tulcea, Brăila, Galați, Cernavodă, Călărași, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Oltenița și Drobeta-Turnu Severin, în parteneriat cu autoritățile locale și Inspectoratele Școlare Județene.

Pentru finalul anului 2019 este prevăzută și implicarea unor autorități cum ar fi Ministerul Mediului, Ministerul Educației, Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Administraţia Naţională Apele Române, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării“ ­(INCDD).

 

Mai mult plastic decât pește

Poluarea cu plastic a ocea­nului planetar repre­zintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global. Instituțiile internaționale estimează că, până în anul 2050, este posibil să avem în ape mai mult plastic decât pește. De aceea, inițiatorii programului „Cu apele curate“ vizează colaborarea cu instituții internațio­nale, printre care se numără Comisia Internațională pentru Protecția Dunării (ICPDR), UN Water și UN Environment.

Asociația MaiMultVerde implementează, începând cu anul 2008, proiecte de protecția mediului în acord cu misiunea sa de a construi o cultură a respon­sabilității și voluntariatului pentru mediu în România. Unul dintre domeniile prioritare de acțiune îl constituie combaterea poluării cu plastic, asociația implementând în acest sens, de-a lungul anilor, o serie de proiecte și campanii educative sub sloganuri precum „Există viață după colectare“ sau „Deșeurile nu sunt gunoaie“.

În cadrul acestor acțiuni, voluntarii au colectat peste 350 tone de plastic din zone naturale precum păduri, albii de râu sau trasee turistice. Proiectele au vizat și autoritățile publice centrale și locale, prin activități specifice de advocacy menite să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice în domeniu.

Comentarii

loading...