Acum 40 de ani, Ilie Floroiu a reușit două recorduri naționale la atletism, care sunt încă în vigoare.
Ilie Floroiu este campionul care nu ar fi trebuit să existe. Născut într-un sat sărăcăcios din Tulcea, într-o familie cu șase frați, nimic nu prevestea că avea să ajungă unul dintre cei mai mari atleți ai României. Nimic nu prevestea că avea să bată recordurile la 5.000 și 10.000 de metri și că timpii săi aveau să reziste 40 de ani (și încă mai rezistă, la ora redactării acestui articol). Un ziarist sportiv, Vladimir Moraru, spunea în 2005, din Los Angeles, că Ilie Floroiu este „cel mai frumos accident întâmplat vreodată atletismului românesc, un miracol pe care puțini din cei care nu au văzut atletismul dinlăuntrul lui îl pot înțelege”.
Remarcat în ’71, campion în ‘73
S-a născut într-o familie simplă, în satul Iulia, comuna Izvoarele, județul Tulcea, Dobrogea. „Eram șase copii de țară, copii care știau ce înseamnă greutățile și efortul”, spune el. Familia nu avea nicio o tradiție sportivă. A participat la un cros, la școală, și a câștigat concursul. A câștigat apoi faza locală, cea județeană. A fost remarcat, iar în 1971 a ajuns pentru prima dată pe un stadion, pe o pistă de atletism, la antrenorul Ioan Veliciu, care recent a trecut în lumea celor drepți. Floroiu a fost un talent înnăscut. În 1973, era deja campionul României la proba de 10.000 de metri. Timp de 10 ani de zile a dominat probele de 5.000 și de 10.000 de metri din România. A participat la circa 450 de competiții, din care 150 internaționale. Din cele 150 internaționale, a câștigat peste 100. „Nu am abandonat nicio cursă, deși au fost «n» momente grele. Eu sunt însă o persoană foarte ambițioasă și nu am vrut să abandonez. Indiferent pe ce loc m-aș fi clasat, nu voiam să abandonez”, spune el.
Din Iulia în Noua Zeelandă
Copilul din satul Iulia a alergat pe cinci continente, în 30 de țări. Evident, copil fiind, nici nu ar fi visat acest lucru. Atletismul, talentul și munca, foarte multă muncă l-au adus aici. Vorbește cu drag despre Noua Zeelandă, unde toți aleargă, spune el, cu excepția oilor, și unde oamenii au un respect deosebit față de natură. Aleargă și copiii de 4-5 ani, și părinții lor, și bunicii. La fel de drag vorbește despre Oslo, unde a descoperit, încă din anii ‘80, o infrastructură demnă de invidiat pentru alergat, pentru mișcare, infrastructură la care România nu visează nici măcar astăzi.
Recorduri naționale nebătute de 40 de ani
Ilie Floroiu deține o performanță demnă de invidiat: două recorduri naționale, la cursele de 5.000 și de 10.00 de metri, stabilite acum 40 de ani, pe care nimeni nu a fost în stare să le depășească de atât amar de vreme. Primul, cel la 5.000 m, a fost stabilit într-o vineri, pe 23 iulie 1978, pe fostul Stadion Republicii, aflat undeva în actuala zonă ocupată de Palatul Parlamentului. Are un regret însă, chiar și acum. „Am câștigat cu 13 minute și 15 secunde, la două secunde de recordul european. Din păcate, nu am realizat că pot bate recordul Europei și am ridicat mâinile pe grătar. Aș fi putut să bat recordul. Am greșit. Trenul nu trece decât o singură dată printr-o gară, dacă l-ai scăpat, e bun scăpat. A fost însă un rezultat extraordinar, prima performanță europeană din 1978 și a doua performanță mondială”, spune el.
Pe 29 august 1978, concura pe marele stadion Strahov, din Praga. Acolo a stabilit cel de-al doilea record național care e în vigoare de patru decenii. A alergat 10.000 de metri în 27 de minute, 40 de secunde și o sutime. O cursă foarte grea, își amintește.
„Cu acești doi timpi, și astăzi poți să prinzi orice finală de campionat mondial, european, de jocuri olimpice și chiar poți să obții și o medalie”, spune Ilie Floroiu.
De peste trei ori lungimea Ecuatorului
Fostul atlet spune că secretul succesului este munca. „S-a muncit enorm, enorm de mult. Fără muncă nu faci nimic în viață. În cei 17 ani de activitate sportivă, la antrenamente și concursuri am parcurs peste 130.000 de kilometri”, spune el. Lungimea Ecuatorului este de puțin peste 40.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că Ilie Floroiu ar fi putut să înconjoare de trei ori Pământul și tot ar mai fi rămas cam 10.000 de kilometri de alergat. Zilnic făcea două antrenamente pe zi, câte cinci-șase ore, în total. Își permitea o singură excepție, duminica. Atunci se antrena o singură dată. „Nu știam ce înseamnă Crăciun, Paște, ziua mea.”
„Poate și pe lumea cealaltă o să fac sport“
Ilie Floroiu duce și acum o viață de sportiv. A condus zeci de ani Clubul Sportiv Farul, de unde s-a pensionat în 2017. Se duce însă zilnic la club și acum, să mai dea o mână de ajutor. Se trezește la 4 și jumătate în fiecare dimineață și se culcă la 8.30, la 9.00 cel târziu. „Alerg, fac și alte genuri de mișcare. Alergarea este cea mai naturală mișcare – și cea mai ușoară, și cea mai îndemână. Poate și pe lumea cealaltă o să fac sport”, glumește el.
A băut o singură bere în viață
Ilie Floroiu spune că nu a fumat în viața lui. Ba mai mult, nici cafea nu a băut vreodată. A băut însă o bere. O singură bere în toată viața sa. S-a întâmplat în Varșovia, în 1976. Câștigase Cupa Europei, iar organizatorii trebuiau să verifice, conform procedurii, dacă folosise substanțe interzise. „Erau cam 33 de grade, eram stors, la cursele de 10.000 de metri dădeam până la trei kilograme jos. Am stat o oră jumătate, nimic… Organizatorii îmi tot spuneau: «Bere, bere». Am sorbit-o, n-am băut-o. M-am amețit, dar am rezolvat problema controlului. A fost prima și ultima bere din viața mea. Se poate trăi fără alcool, fără tutun, dar nu și fără mișcare”, spune el.
Propunere: piste de alergat în toate orașele
Ilie Floroiu are o idee pe care speră ca cineva să o pună în aplicare: să se construiască spații pentru alergare în fiecare municipiu reședință de județ. Suntem al doilea popor din Europa care nu face sport, spune el. „E o problemă de securitate națională, pentru că dacă nu ai un popor sănătos, nu poți să realizezi multe. Ar trebui să existe o politică de stat națională, nu pentru sportul de performanță, ci pentru marea masă de oameni”, spune el. O problemă care trebuie, în opinia sa, să fie luată în calcul chiar de CSAT. Să se aloce de către Guvern bani pentru realizarea unei astfel de piste, de doi, cel mult trei kilometri, iluminată, cu pază și asistență medicală, unde oricine dorește să alerge să o poată face.
Ilie Floroiu este cetățean de onoare al municipiului Constanța din 2017.
PALMARES
Recorduri naționale în vigoare
La 5.000 de metri: 13,15,0, în data de 23 iulie 1978, București
La 10.000 de metri: 27,40,01, în data de 29 august 1978, Praga
De 25 de ori campion al României
19 recorduri naționale
De 21 de ori campion balcanic
Jocurile Olimpice
Locul V la 10.000 m, 1976, Montreal
Locul X, 10.000 m, 1980, Moscova
Campionatele Europene
Locul V, 5.000 m, 1974, Roma
Locul V, 5.000 m, 1978, Praga
Locul VII, 10.000 m, 1978, Praga
Jocurile Mondiale Universitare
Locul II, 5.000 m, 1975, Roma
Locul II, 10.000 m, 1975, Roma
Locul III, 10.000 m, 1977, Sofia
Locul 1, 5.000 m, 1979, Ciudad de Mexico
Locul 1, 10.000 m, 1979, Ciudad de Mexico
