Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Unde sunt scolile de altadata?

Ce inseamna la ora actuala invatamantul romanesc? Este o intrebare pe care parinti, dascali, profesori universitari si-o pun in gura mare sau pe furis fiindca nici nu pot sa dea vreun raspuns. Posturile private de televiziune se intrec in a ...

Share

Rl online 0 comentarii

20.01.2006 - 00:00
Ce inseamna la ora actuala invatamantul romanesc? Este o intrebare pe care parinti, dascali, profesori universitari si-o pun in gura mare sau pe furis fiindca nici nu pot sa dea vreun raspuns. Posturile private de televiziune se intrec in a prezenta la ore de maxima audienta imagini terifiante - sa-mi fie iertata limba de lemn! - din scoala de acum. Eleve care se bat si-si smulg parul din cap, trafic de droguri la vedere, profesori aproape de pensie care sunt umiliti de niste lighioane pe care nu putem sa-i numim liceeni. La atat s-a redus invatamantul romanesc?
Mi-aduc aminte ca in urma cu vreo zece ani cineva, intrebat ce facultate a urmat, a furnizat respectiva informatie, dar apoi nu a intarziat sa faca o completare absolut geniala. Nu conteaza facultatea, ci liceul. Asa este! Acum toata lumea are facultate. Particulara, de stat, ne intrecem unii pe altii ca sa punem mana pe o diploma de invatamant superior. Ce inseamna superior? Superior in ochii cui?
Pe timpul Raposatului, fara a fi deloc nostalgici, liceul era liceu. De aceea era o mandrie sa spun ca am absolvit liceul. N-am intrat la facultate, fiindca n-am avut noroc sau concurenta a fost prea mare sau n-am facut meditatii, dar liceul il am la baza si cu ajutorul liceului, pot sa fac fata unui serviciu exigent. Acum, in ciuda diplomei de pretins intelectual, tinerii nostri sunt in mare masura depersonalizati. Sau robotizati. Le lipsesc notiuni elementare de cultura generala. Nu au nici un pic de sensibilitate fata de ce depaseste buricele degetelor. Pretind ca se duc la biserica, dar totul e doar o datina ranceda.
Ne laudam cu marii nostri olimpici. Realitatea nu este chiar asa. Gratie domnului Petre Frangopol, publicam acum un text puternic, barbatesc, fara nici o perdea si fara nici un menajament, care ne aduce in fata ochilor adevarata situatie a invatamantului academic romanesc. Dl Frangopol are curajul sa spuna lucrurilor pe nume, sa demaste fabrica de doctorate, sa arate ca la ora actuala cine vrei si cine nu vrei ajunge doctor, ca in invatamantul superior exista o gerontocratie si chiar si tinerii care reusesc prin diverse abilitati sa se infiltreze in sistem imbatranesc inainte de vreme, ca fata de anumite criterii care functioneaza in Occident suntem mult in urma. Atunci?
Macar daca ne-ar fi ramas bunul simt care pana la urma reprezinta cultura esentiala a unei persoane. Dar si acesta se afla la pamant. Ne-am occidentalizat intr-un mod urat, vulgar, agresiv. Am pierdut tot ce avea bun Rasaritul, visare, romantism, acea minunata slabiciune prin care stiam sa ne eliberam intr-o alta dimensiune. Traim acum intr-o evidenta jignitoare. Nu ne mai doare nimic, ne exhibam intimitatile, elevii nostri isi incep viata sexuala la o varsta aproape infantila, ard etapele in asa fel incat la adevarata maturitate s-au si intoxicat cu monoxid de carbon. Atunci de ce mai avem indecenta sa vorbim de viitor? Uniunea Europeana ne propune sa intram in ograda ei, dar vom intra avand lipita de frunte eticheta de lume a treia. Derbedeii nostri nu vor fi de aceeasi categorie cu derbedeii din Germania sau Olanda. Scuipatul nostru va fi inferior scuipatului confratilor europeni. Scoala? Ce notiune perimata! Scoala vietii? Dar ce viata? Viata cui? Tonul meu sumbru poate supara, dar cel mai suparat e cel care semneaza randurile.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...