Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

SERIAL RL. Lupta românilor contra sovietizării: În noiembrie 1945, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă ca să-l susțină pe regele Mihai

Unul dintre cele mai importante momente ale luptei românilor împotriva sovie­ti­zării a fost 8 noiembrie 1945, de la care s-au împlinit 71 de ani. Este vorba de manifestarea organizată de liderii Opoziției anticomuniste în Piața Palatului din București.

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

Actualizat: 10.11.2016 - 17:24

Unul dintre cele mai importante momente ale luptei românilor împotriva sovie­ti­zării a fost 8 noiembrie 1945, de la care s-au împlinit 71 de ani.

Este vorba de manifestarea organizată de liderii Opoziției anticomuniste în Piața Palatului din București. Mii de tine­ri, în special studenți, au ieșit în stradă de ziua onomastică a Majestății Sale Regelui Mihai I pentru a-și exprima solidaritatea cu tânărul Rege, care era expus unui adevărat șantaj politic. Manifestația din 8 no­iembrie 1945 s-a produs într-un moment în care Regele Mihai I întrerupsese orice legătură cu Guvernul condus de Petru Groza, care îi fusese impus de ruși în 6 martie același an. Regele Mihai I îi ceruse premierului susținut de bolșevici să demisioneze.

Din punct de vedere constituțional, nu exista nici o posibilitate ca Petru Groza să refuze cererea Regelui Mihai I. Însă, spriji­nit de tancurile sovietice care ocupaseră România, șeful ­Guvernului bolșevic a ignorat, pur și simplu, cererea Majestății Sale. Drept urmare, Regele Mihai I a început ceea ce avea să fie cunoscută în istoriografie drept ”greva regală”.

Concret, el a refuzat să contrasemneze actele Guvernului, iar din punctul de vedere al dreptului constituțional, aceste acte nu aveau cum să intre în vigoare.

Însă, din nou, Petru Groza a ignorat ordinea de drept, iar actele Guvernului au fost puse în practică, chiar și cele mai abuzive, cu ajutorul Armatei Roșii. În cest context, Opoziția democratică, în special liderii PNȚ și cei ai PNL, împreună cu studențimea bucureșteană, au decis să își arate solidaritatea cu Regele Mihai I. Ei au ales ca dată pentru a ieși în stradă sărbătoarea Sfânților Mihail și Gavril, pentru că momentul ales avea și o semnificație teologică, pentru că Sfântul Arhanghel Mihail este cel care ucide balaurul, adică semnifică victoria binelui asupra răului. â

Vicepreședintele Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, Valentin Lungu, spune că ”Zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă pentru a protesta împo­triva ocupației sovie­tice și a comunizării României demonstrează extrem de clar faptul că românii nu au simpatizat nici cu Armata Roșie, nici cu Uniunea Sovietică și nici cu Partidul Comunist. Tinerii care au protestat în București au ieșit în stradă pentru că își iubeau țara și pentru că își iubeau Regele și li­bertatea”, a spus Valentin Lungu.

Românii, sătui de jafurile și ­violurile soldaților sovietici

Există istorici care afirmă că această manifestație a fost expresia exasperării românilor, care se săturaseră de abuzurile, jafurile și violurile comise de soldații sovietici. Regele Mihai I era considerat de oameni drept cel mai important obstacol în calea sovietizării țării. Caracterul net antisovietic și anticomunist al demonstrației a fost arătat și de faptul că atunci când prin Piața Palatului treceau ofițeri britanici sau americani erau ovaționați și primiți cu căldură, în timp ce sovieticii erau huiduiți. Tocmai acest caracter bolșevic a atras represiunea dură pusă la cale de Guvernul Petru Groza și pusă în practică sub amenințarea baionetelor sovietice.

Comuniștii au intrat  cu ­camioanele în mulțime

Comuniștii au trimis camioane pline cu muncitori fanatizați, pentru a-i agresa pe studenți, iar agenți ai Diviziei Tudor Vladimirescu, formată din prizonieri și trădători ai Armatei Regale Române înrolați în Armata Roșie, au deschis focul, pentru a produce panică și haos.

Comuniștii au intrat cu camioanele în mulțime, iar mulți dintre opozanții Guvernului comunist au fost răniți. În prima fază, mulțimea adunată în Piața Palatului a rezistat agresorilor, însă, după intervenția forțelor de represiune, oamenii au fost dispersați. Diplomatul american Roy Melbourne a fost martor ocular al evenimentelor și a descris cu lux de amănunte demonstrația.

„Pe la ora 10.45, lumea din fața hotelului a început în mod sincer și spontan să cânte Imnul Național (n.r. – Trăiască Regele), în vreme ce mulțimea din piață creștea din ce în ce, ca pe o scenă uriașă.

La ora 11.00, grupuri mari de tineri care purtau drapele naționale au pătruns în piață dinspre Calea Victoriei pe lângă hotel și în scurt timp s-au contopit cu mulțimea.

La ora 11.20 s-au auzit primele împușcături, persoanele din mulțimea mereu crescândă au început să arunce pietre unii într-alții, iar suporterii Guvernului aflați în camioane, dându-și seama că sunt copleșiți de mulțime, au hotărât, la ordin sau din propria inițiativă, să se retragă.

Regele, aclamat de o mare  de oameni

În timp ce aceste camioane se retrăgeau, la ora 11.25, în fața statuii din piață un camion a fost răsturnat și incendiat. Acesta a fost urmat la scurt timp de un al doilea camion, căruia i s-a dat foc. Atunci, s-au tras focuri de armă, cu puțin înainte de a se vedea venind dinspre Calea Victoriei o mare de steaguri care se apropiau de piață și care – am aflat puțin mai târziu – purtau însemnele Partidului Național Liberal, ai cărui reprezentanți veneau în piață să-l aclame pe Rege”, scrie diplomatul american. De asemenea, mulți dintre studenți erau reprezentanții PNȚ, în condițiile în care partidul condus de Iuliu Maniu se manifesta drept adversar implacabil al comuniștilor.

”Marea de oameni cu steaguri aclamându-l pe Rege și-a făcut loc lângă statuie. În fruntea procesiunii era purtată o pancartă pe care scria: Trăiască Majestatea Sa, Regele Mihai! Un informator mi-a spus printre altele că ieri seară a fost imposibil să se cumpere portrete ale Regelui din magazine, iar oamenii din piață au fost nevoiți să ia tablouri de pe pereții de acasă sau ai magazinelor, ca să aibă cu ce defila.

O persoană din anturajul Par­ti­dului Liberal mi-a spus că seara trecută s-au operat multe arestări printre liderii partidelor Național Țărănesc și Național Liberal, care se ocupau cu pregătirea manifestației de astăzi din piață în cinstea Regelui. Unii dintre ei au plecat de acasă pentru a nu fi arestați și a putea participa la manifestația de astăzi din piață, demonstrându-și loialitatea față de Rege”, mai scrie diplomatul american.

Pe la ora 11.30 piața arăta ca o mare de oameni masați în fața Palatului, un alt mare grup în fața hotelului și o mare masă de oameni care se întindeau pe jos în Calea Victoriei, cât vedeam cu ochiul. Grupuri mici de demonstranți circulau prin piață purtând portretele Regelui și Reginei mamă, iar o mașină de pompieri condusă de soldați so­sise în grabă pentru a stinge focul camioanelor incendiate lângă statuie”, povestește Roy Melbourne. Pentru a-i împrăștia pe oameni, comuniștii au ordonat deschiderea focului, iar primele gloanțe  au fost trase asupra manifestanților dinspre clădirea Ministerului de Interne.

Ziarele Opoziției, suprimate

A urmat un nou val de arestări. Sute de tineri au fost torturați de comuniști. Bolșevicii au suprimat apariția ziarelor Opo­ziției, iar presa controlată de Guvernul Petru Groza a lansat o imensă campanie de manipulare, prin intermediul căreia au răstălmăcit faptele. Responsabilitatea violențelor a fost pusă pe seama tinerilor care demonstraseră pașnic. Cicerone Ionițoiu a publicat o relatare a consecințelor acestor evenimente. Relatarea a fost publicată de site-ul inliniedreapta.net.

”Maiorul Iorgu Popescu a fost împuternicit să facă anchetarea celor peste o mie de arestaţi în cursul zilei de 8 Noiembrie 1945 ce se găseau în Ministerul de ­Interne, Prefectura Poliţiei ­Capitalei şi Cazarma Regimentului 1 Grăniceri. Pe lângă aceştia s-a extins ancheta şi la fruntaşii politici ai partidelor de opoziţie, încercându-se să se arunce asupra lor vina organizării incidentelor din Piaţa Palatului Regal.“   

Protest internațional

Partidul Naţional Ţărănesc a dat un prim comunicat pe 12 Noiembrie subliniind că vina incidentelor aparţine guvernului, care încă în cursul nopţii adusese trupe din Divizia Tudor Vladimirescu în perimetrul Pietii Palatului Regal. De asemenea, a subliniat că „agenţi comunişti şi organe ale poliţiei, atacau, loveau şi arestau oameni care strigau – Trăiască Regele – pe care-i duceau în curtea MAI.

Un agent cu capul descoperit a ieşit din curtea Ministerului de Interne şi, urcându-se pe scara unui autocamion, a făcut semn celorlalte să-l urmeze. Coloana de maşini a pornit peste manifestanţi, călcând pe unii, iar muncitorii izbeau publicul cu răngi de fier”. Comunicatul sublinia, de asemenea, că în toată țara au avut loc manifestaţii pentru Rege şi a cerut Comisiei Aliate de Control să instituie o anchetă asupra tuturor împrejurărilor în care s-au petrecut asasinate şi rănirea populaţiei.

Partidul Naţional Liberal a pregătit un memoriu pentru a-l înmâna lui Mark Ethridge, trimisul preşedintelui S.U.A., pentru a face raport asupra situaţiei din România şi Bulgaria, în care se precizează că Partidul Comunist Român a început să exercite teroarea morală si fizică asupra tuturor adversarilor încă din primele zile ale guvernării generalului Constantin Sănătescu.

Se arată că persecuţiile la care sunt supuşi, membri arestaţi, sediile partidelor de opoziţie fiind invadate de poliţie şi NKVD, tipografii ale partidelor de opoziţie ocupate, înscenări de procese membrilor partidelor, ameninţarea funcţionarilor cu epurarea dacă refuză să se înscrie în formaţiile pro-comuniste, un arsenal complet de mijloace de teroare morală şi fizică. Memoriul se încheia precizând că „teroarea comunistă se continuă în România şi ea îmbrăţişează din ce în ce mai multe categorii de cetăţeni”.

Regretatul Cicerone Ionițioiu mai scria că ”Ancheta a fost făcută de Guvern, care era arbitru şi jucător, iar nu de Comisia Aliată de Control, asa cum o ceruse şi PNŢ-ul şi reprezentanţii Angliei şi SUA. La 20 Noiembrie, în urma declaraţiei făcute la Parchetul Militar, conducerea PNŢ a întocmit un memoriu semnat de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Minai Popovici, dr. Nicolae Lupu şi Ştefan Mihăiescu, în care se făcea istoricul celor petrecute cu acea ocazie şi în concluzie se spunea: «Nu s-a găsit la vreun membru al partidului nostru arme sau orice alte instrumente cu care să fi putut săvârşi o agresiune. Nu se va putea dovedi vreodată că noi am ordonat, am tolerat ori am cunoscut vreo intenţie agresivă din partea unui partizan – oricât de obscur – îndreptată contra autorităţilor, a unei puteri străine sau a unei rase»”, mai relata martorul ocular al evenimentelor.


Citește și celelalte episoade ale seriei: 

Istoricii de la Chișinău încearcă să recupereze memoria suferințelor îndurate în anii terorii roșii. Mărturii cutremurătoare despre deportările staliniste

Coșmarul din Gulag. Deportat român în Siberia: „Dreptatea noastră o să vină“. Tragedia națională provocată de invazia armatei lui Stalin | SERIAL RL

Citește totul despre:

Comentarii

loading...