Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Planul Valev, făcut praf de România Liberă

Hruşciov a lansat Planul Valev în august 1963, dar acest plan a fost respins de români. Cred că foarte puţini îşi mai amintesc astăzi de furtuna mediatică stârnită în ţările ...

Share

Virgil Lazar 0 comentarii

03.02.2011 - 17:27

Hruşciov a lansat Planul Valev în august 1963, dar acest plan a fost respins de români.

Cred că foarte puţini îşi mai amintesc astăzi de furtuna mediatică stârnită în ţările socialiste în anul 1963, când sovieticii au lansat Planul „Valev". El a fost expus pe larg de Nikita Sergheevici Hruşciov în revista cu circuit internaţional „Komunist", în numărul din august al anului amintit. Acest plan era expresia unui program al sovieticilor, prin care urmăreau să transforme C.A.E.R.-ul într-un organism economic internaţional, printr-o divizare şi specializare radicală a ţărilor membre în ceea ce priveşte profilul economic al acestora. În esenţă, sovieticii urmăreau să impună ţărilor din nordul sistemului socialist un profil axat pe producţia industrială, iar ţărilor din sud le-au rezervat doar rolul de furnizor de materii prime şi produse agricole.

Deci acestea urmau să devină un fel de semicolonii a celor industrializate. Hruşciov, în articolul său intitulat „Principiile diviziunii internaţionale ale muncii", nu s-a sfiit nici să delimiteze destul de precis acest plan-susţinut cu înflăcărare oportunistă de unii lideri ai ţărilor comuniste şi în special de W. Ulbricht. Sovieticii au mers apoi mai departe, astfel că în 1964 au publicat în detalii planul „Valev", de la realizarea unui „Complex economic interstatal" în zona Dunării de Jos, complex care urma să cuprindă 12.000 kmp din Uniunea Sovietică, 100.000 kmp din sud-estul României şi 38.000 kmp din nordul Bulgariei.

Atac frontal

Ei bine, omul care a atacat în România Liberă frontal şi convingător, argumentat, Planul „Valev" a fost nimeni altul decât un mare economist, Costin Murgescu, pe atunci secretar general de redacţie la ziar. Nu numai că l-am cunoscut personal, dar am debutat în calitate de corespondent angajat al RL, din 1950, sub directa lui îndrumare. El era şi coordonatorul reţelei de corespondenţi ai ziarului. Era un Om cu o pregătire temeinică, chipeş, plăcut la vorbă şi la port, cum zic românii, iar cu noi, „puştii" redacţiei, se purta ca un părinte.

A iniţiat la RL o şcoală de presă de doi ani pentru corespondenţii ziarului şi redactorii tineri, 70 la număr. A folosit cursuri de la o facultate de profil din Londra, cursuri urmate de seminarii severe... Era căsătorit cu altă colegă de redacţie, Ecaterina Oproiu, cea care avea să devină un adevărat monstru sacru al presei. Ea a înfiinţat şi a condus, mulţi ani, revista „Cinema", o pată de culoare mult mai vie în peisajul sumbru al presei de partid.

După ce a făcut praf Planul „Valev", unii din redacţie i-au propus, în glumă, ca pe bulgari să-i profileze pe... epigrame, iar pe noi, românii, pe produţia de... fân.

Ambasador la ONU

Costin Murgescu a devenit apoi, după ce a plecat din redacţia RL, director general al Insitutului de Economie Mondială de la Bucureşti şi, în final, ambasador la ONU. Într-un fel, şi el a pregătit terenul pentru o distanţare a regimului din România de Moscova, distanţare explicită prin Declaraţia din Aprilie 1964, dar ajutată moral şi de faptul că un reprezentant al Chinei maoiste a atacat virulent Uniunea Sovietică, chiar de la Bucureşti.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...