Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Panait Istrati si experienta comunista

Scriitor important in doua culturi, romana si franceza, Panait Istrati a fost controversat inca din timpul vietii. Atat prin biografia sa aventuroasa cat si prin opera, exotica nu doar pentru francezi dar chiar si pentru romani, autorul ...

Share

Adrian Bucurescu 0 comentarii

08.01.2010 - 00:00

Scriitor important in doua culturi, romana si franceza, Panait Istrati a fost controversat inca din timpul vietii. Atat prin biografia sa aventuroasa cat si prin opera, exotica nu doar pentru francezi dar chiar si pentru romani, autorul starneste in continuare interesul, avand nenumarati admiratori in lume. Panait Istrati s-a nascut in Braila, la 10 august 1884, cu numele la nastere Gherasim Istrati, si a murit in Bucuresti, la 16 aprilie 1935. Asadar, anul acesta se implinesc 75 de ani de la moartea marelui scriitor. Fiu nelegitim al unei spalatorese, Joita Istrate, si al unui contrabandist grec, viitorul scriitor a copilarit in Baldovinesti, judetul Braila, si a terminat sase ani de scoala primara, doi fiind nevoit sa-i repete.

Si-a castigat existenta ca ucenic al unui carciumar, al unui brutar si al unui vanzator ambulant.  A fost si carbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Roman. In tot acest timp a citit cu pasiune tot ce i-a cazut in mana. A cutreierat prin diferite orase: Bucuresti, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris si Lausanne, ecouri ale acestor hoinareli regasindu-se in cartile sale de mai tarziu. Primele incercari literare dateaza din anul 1907, in general facand publicistica in presa muncitoreasca din tara, debutul fiindu-i articolul "Hotel Regina", in revista "Romania muncitoare". In anii 1910-1912 si-a publicat, in aceeasi publicatie, primele povestiri. A colaborat si la alte ziare, printre care "Viata sociala", "Dimineata", "Adevarul", apropiindu-se de cercurile socialiste. Traind in saracie lucie, bolnav si singur, a incercat sa-si puna capat zilelor in 1921, pe cand se afla la Nisa, dar a fost salvat.


In buzunar i s-a gasit o scrisoare, netrimisa, catre scriitorul francez Romain Rolland. Acesta fiind anuntat, i-a raspuns imediat romanului, indemnandu-l sa urmeze cariera de scriitor. Povestirea "Chira Chiralina" a aparut in 1923, cu o prefata semnata chiar de Romain Rolland. Apoi a publicat romanele "Ciulinii Baraganului" si "Povestirile lui Adrian Zograffi". Sincer atasat de ideile de stanga, socialist convins pe acea vreme, in 1927 scriitorul a vizitat Moscova si Kiev. In Rusia Sovietica l-a intalnit pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, care il va mentiona mai tarziu in romanul sau "Zorba Grecul". In anul 1929 a mers din nou acolo. Calatoria sa in Rusia Sovietica a fost sursa de inspiratie a operei "Vers l’autre flamme - Confession pour vaincus" - tradusa in engleza sub titlul "The Confession of a Loser" - in care denunta abuzurile regimului comunist.


Volumul a aparut sub numele lui Panait Istrati, dar a fost elaborat impreuna cu scriitorii rusi dizidenti Victor Serge si Boris Suvarin. Aparitia cartii va provoca un scandal imens, Panait Istrati fiind abandonat si calomniat de fostii prieteni si tovarasi de ideologie socialista. Unii dintre prietenii sai comunisti l-au considerat chiar fascist! Desigur, cea care l-a insultat cel mai aprig a fost presa sovietica. Neputand anticipa o asemenea atitudine fata de el, scriitorul i-a trimis doua scrisori lui Gherson, secretarul G.P.U.-ului, sinistra institutie fiind mai cunoscuta la noi sub titulatura ulterioara de K.G.B.


In aceste scriisori, Panait Istrati isi manifesta speranta ca, aratand cu degetul cateva din relele bolsevismului, va contribui la vindecarea acestora! Pe atunci, scriitorul nu banuia ca odioasa institutie avea o intinsa retea de informatori si ca, oricum, opiniile sale erau deja cunoscute la nivelul ierarhic superior.

Scriitorii si K.G.B-ul


In articolul "Panait Istrati si mana lunga a K.G.B.-ului", aparut in revista "Memoria" si reluat pe Internet, Emil Iordache publica o scrisoare-denunt, foarte pretioasa pentru cei interesati de biografia lui Panait Istrati. Destinatarul scrisorii este Leopold Averbah, presedintele Asociatiei Ruse a Scriitorilor Proletari, consultant literar si ruda cu celebrul Iagoda, comandantul G.P.U.-ului.


Documentul este extras din ahivele K.G.B.-ului, anume din dosarul scriitorului Sandomiriski, condamnat si impuscat ulterior. Iata denuntul: "Biroul de Relatii Internationale al Literaturii Revolutionare // 2 ianuarie 1928 // Draga tovarase Averbah, consider necesar sa-ti aduc la cunostinta urmatorul fapt, relativ la care te rog sa iei masuri urgente. Redactia «Mesagerului Literaturii Universale» a fost vizitata de Panait Istrati, care ne-a comunicat o discutie cu tovarasul Sandomirski. Sandomirski l-a sfatuit pe Istrati sa nu scrie nimic despre bolsevici, nici despre Uniunea Sovietica. Dupa parerea lui Sandomirski, daca Istrati va scrie pe marginea acestor doua teme laudand 99% si criticand 1%, aceasta va fi suficient pentru a si-i face pe bolsevici dusmani de moarte. si nu numai ca va intampina lipsa de bunavointa din partea Partidului Comunist Rus si a Partidului Comunist Francez, dar ar putea avea dificultati la plecarea din U.R.S.S. Despre aceasta discutie, Istrati nu mi-a vorbit numai mie, ci si tovarasilor Dinamov, Anisimov, Kogan si, cred eu, si altora. Noi, cum am putut, am incercat sa-l calmam si sa-l convingem ca din partea lui Sandomirski n-a fost decat o gluma, dar putin probabil sa fi avut succes. Te informez de aceasta, pentru ca avem mari dificultati in atragerea de partea noastra a scriitorilor simpatizanti si aceasta sarcina nu poate reusi daca vor continua fenomene precum discutia sus-amintita. // Cu salut comunist! / B. Ilies". Astfel, fara sa stie si fara sa vrea, Panait Istrati i-a facut un mare rau lui Sandomirski. Din nefericire, prin naivitatea sa, scriitorul nostru a contribuit si la condamnarea la moarte a prozatorului Boris Pilneak. Torturat, Pilneak recunoaste ca el, impreuna cu Victor Serge, i-a furnizat lui Panait Istrati informatiile necesare pentru ca acesta sa scrie despre asa-numita "afacere Rusakov".


La intrebarea insinuanta a anchetatorului, Pilneak raspunde infrant: "Da (...) sunt vinovat in fata poporului sovietic pentru faptul ca, transmitandu-i lui Panait Istrati informatii tradatoare, am incercat sa discreditez Uniunea Sovietica in ochii intelectualitatii Occidentului"! Desigur, autorul "Spovedaniei unui invins" nu a stiut ce rau le-a facut celor doi  scriitori rusi. Panait Istrati este si acum calomniat, dar nu de rusi ci de stanga franceza. Geniul sau literar l-a salvat insa pentru totdeauna, citit si admirat fiind si astazi pe tot pamantul.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...