Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Milita Petrascu, amintirea unei mari artiste

e curand, un eveniment important a avut loc in viata Capitalei, si anume restaurarea Fantanii Miorita, opera cunoscutei sculptorite Milita Petrascu. Primaria Capitalei a finalizat aceasta realizare, o lucrare de inalta valoare artistica, data in ...

Share

Rl online 0 comentarii

28.01.2006 - 00:00
e curand, un eveniment important a avut loc in viata Capitalei, si anume restaurarea Fantanii Miorita, opera cunoscutei sculptorite Milita Petrascu. Primaria Capitalei a finalizat aceasta realizare, o lucrare de inalta valoare artistica, data in folosinta in anul 1927, la care Milita Petrascu a colaborat cu arh.Octav Doicescu. Este un monument emblematic pentru orasul Bucuresti, pentru cultura si traditiile poporului roman.
Situata pe cea mai frecventata sosea din Romania, aceasta opera artistica este un punct de referinta absolut pentru orice trecator care intra sau iese din Bucuresti, indiferent de mijlocul de transport pe care-l foloseste in continuare si, implicit, pe calea zborului prin aeroportul "Baneasa" sau cel international, prin aeroportul "Henri Coanda".
Monument de incontestabil prestigiu, plasat in scuarul din mijlocul soselei, nu departe de Casa Presei Libere, in imediata vecinatate a Vilei Minovici, in apropierea garii Mogosoaia, Fantana cuprinde bazinul (arhitect Octav Doicescu) care are forma elipsei (50X20 m), in mijlocul careia se ridica doua ziduri paralele din piatra (lungime 16 m, inaltime 3,20 m si latime 0,60 m), iar intre ele o panta ondulata (latime 1 m) le depaseste la capete pe o distanta de 5 m, de unde cad, printr-o eleganta voluta, jerbele de apa.
Pe cele doua ziduri se desfasoara frizele, in mozaic, create de Milita Petrascu. Una din frize infatiseaza intalnirea dintre cele trei turme de oi si cei trei ciobani, iar cealalta reprezinta scena mortii ciobanului moldovean.
Artista transpune mitul Mioritei, in jocuri de alb-negru. Este evident realizat, cu sincera simplitate, raportul dintre om si natura si demnitatea fiintei umane in fata mortii. Semnificatia temei este potentiala printr-o originala formula compozitionala, prin claritatea naratiunii, fluiditatea arabescurilor si gradarea perspectivei. Hieraticul sugerat cu discernamant, in spiritul traditiei bizantine, are ponderea sa in economia lucrarii, mitul incadrandu-se firesc in spatiul sau originar. Capetele de berbeci, modelate clasic, adosate la zidurile imbracate in mozaic, primesc apa intr-o ploaie linistita pornita din izvorul fantanii, formand un atragator motiv decorativ. Spontaneitatea inspiratiei Militei Petrascu este dublata de fapt de o serioasa documentare din care se stravad frescele lui Giotto. Fiecare parte a monumentului, desi tratata din secvente izolate, se interfereaza intr-un ansamblu unitar, solid si cu un efect de netagaduit.
Nascuta la Chisinau, la 31 decembrie 1892, formata la scoala rusa, germana, franceza, ea isi gaseste locul cel mai potrivit in atelierul de la Paris al lui Constantin Brancusi, alaturi de care va aduce pe pamantul romanesc arta moderna contemporana. Milita Petrascu este aceea care-l determina pe Brancusi sa renunte la proiecte importante in afara Frantei, pentru a veni in tara si a realiza, la Targu Jiu, renumitul ansamblu ce culmineaza prin "Coloana fara sfarsit", situata pe axa ce taie cunoscuta lucrare a Militei Petrascu, situata in centrul orasului, intre Catedrala si Primarie, cenotaful in onoarea Ecaterinei Teodoroiu, eroina din primul razboi mondial (1916-1918), dezvelit in anul 1935, in prezenta Regelui Carol al II-lea. Este perioada cand Brancusi, aflat in Romania, ii pozeaza Militei Petrascu, cea care realizeaza primul portret al sculptorului, unul din cele mai realizate din seria de cinci portrete ale maestrului, turnat in bronz, in prezent amplasat in Piata Dorobanti din capitala. Admiratia lui Brancusi pentru Milita Petrascu se leaga de usurinta in care lucra deopotriva in spiritul artei clasice, cat si in cel al artei moderne, iar aprecierea, fara tagada, se vede din cuvintele "Este bine facut, te pricepi sa lucrezi cum vrei, figurativ sau abstract, ce bine de tine!"
Din acea epoca artista, care are o activitate in domeniul artelor plastice in majoritatea genurilor (desen, pastel, grafica, sculptura - de la relief la rond-bosse), se contureaza pe portret. Ne-a ramas un numar impresionant de figuri de personalitati ce formeaza o adevarata fresca istorica-sociala-culturala. Nu exista gen de creatie care sa reclame mai multa necesitate de adancime psihologica decat portretul. Fiecare opera din aceasta suita reflecta viziuni succesive, intreaga complexitate a modelului, viata lui spirituala, universul propriu in unicitatea individuala: personalitati de inalt prestigiu - pornind de la Regina Maria a Romaniei (care i-a pozat la Cotroceni), Constantin Brancusi, George Enescu si altii.
Imensa activitate creatoare a Militei Petrascu (1892-1976) se datoreaza talentului ei artistic, formatiei sale in domeniul artelor vizuale si muzicii mai ales, cat si a ceea ce a caracterizat-o. Religioasa, disciplinara, energica, curajoasa, optimista, neobosita, sanatoasa, informata, studioasa, tenace, generoasa, Milita Petrascu raspundea cu responsabilitate deosebita la tot ceea ce crea.
A veni in intampinarea comemorarii a 30 de ani de la plecarea Militei Petrascu dintre noi este o datorie de onoare peste care nu pot trece toti cei care au pretuit-o, au respectat-o si au venerat-o.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...