16 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSportAtletismGulag si Holocaust

Gulag si Holocaust

Proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca, propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului din Cluj, vizeaza doua momente cheie din traumele politice care au marcat Europa in secolul XX. De-abia dupa prabusirea regimului comunist, Romania a putut sa isi recu-pereze memoria trecutului recent si sa isi evalueze pozitia fata de acesta. Pe de o parte, numai in secolul XXI, datorita infiintarii unei Comisii Internationale de studiere a Holocaustului in Romania, s-a reusit elaborarea unui Raport concret despre victimele regimului fascist de la noi, in perioada 1940-1944 (acest Raport fiind cunoscut sub numele de Raportul Wiesel, datorita presedintelui acestei Comisii care a fost Elie Wiesel). Pe de alta parte, trecutul comunist al romanilor si ranile produse de acesta au fost de-abia acum luate in vizor in mod adecvat, contabilizand perioada 1944-1989, prin existenta unor institutii precum Centrul International de Studii asu-pra Comunismului, la Bucuresti (si, afe-rent, Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului si al Rezistentei), prin infiintarea in 2006 a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICC- condus de istoricul Marius Oprea) si prin infiintarea de catre presedintele Traian Basescu, tot in 2006, a unei Comisii Prezidentiale pentru Ana-liza Dictaturii Comuniste din Romania (conduse de politologul Vladimir Tismaneanu) care sa realizeze un Raport de sinteza legat de perioada comunista si de victimele produse de acesta.
De aceea, proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca initiaza o panorama si o sinteza a reactiilor sociale, politice, morale ale romanilor fata de cele doua tare ale secolului XX, comunismul si nazismul. Proiectul pune in dezbatere chestiunea totalitarismului, cu cele doua extreme ale sale (stanga si dreapta), intr-un demers comparatist, folosind ca model, pe de o parte, Raportul Elie Wiesel despre Holocaust, iar pe de alta parte compendiul Cartea Neagra a Comunismului (coordonata de Stéphane Courtois) si Raportul realizat de Comisia prezidata de Vladimir Tis-maneanu.
In afara unor ateliere de cercetare a reactiilor la nivelul autoritatilor si al mentalitatii publice fata de chestiunea Gulagului si Holocaustului, proiectul prevede ca in Cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului sa functioneze un al treilea atelier care se va ocupa cu rea-lizarea unui film documentar despre supravietuitorii Gulagului si Holocaustului in Romania. Demersul este pluri-dis-ciplinar, iar strategia vizeaza integrarea cercetarii romanesti in cercetarea inter-nationala de varf, aducand o contributie proprie la analiza violentelor politice din secolul trecut, avand in vedere ca secolul XXI continua sa fie marcat de memoria acestor traume.

Importanta stiintifica temei propuse
Proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca vizeaza domenii prioritare pentru Romania, in contextul integrarii ei in comunitatea de principii si valori europene. Este de remarcat ca in Europa si in intreaga lume au fost intreprinse varii procese penale si etice legate de Holocaust (si de recompensarea macar morala a victimelor) imediat dupa in-cheierea celui de-al doilea razboi mon-dial. Romania este unul dintre ultimele state care a procedat la un Raport in acest sens, si aceasta doar dupa prabusirea regimului comunist si doar ur-gentata de contextul politic international. In chestiunea comunismului, Romania s-a orientat lent si treptat catre o cale etica in care este propusa o cuantificare a victimelor si o condamnare macar simbolica a comunismului. In acest sens, crearea, prin decizie guvernamentala, in ianuarie 2006 a Institutului de Investigare a Crimelor Comu-nismului, apoi noile schimbari din Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (din aprilie 2006), precum si crearea tot in primavara lui 2006, de catre presedintele Traian Basescu, a unei Comisii care sa intocmeasca un Raport de sinteza despre dictatura comunista, vin sa certifice intentia de condamnare a comunismului dorita de majoritatea populatiei si, finalmente, si de autoritati. Trebuie subliniat faptul ca insusi Consiliul Europei a subliniat printr-o hotarare din decembrie 2005 necesitatea condam-narii totalitarismelor, a regimurilor dictatoriale care comit crime impotriva umanitatii.
 Prin profilul sau, proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca abordeaza o serie de arii tematice prioritare din politica culturala a Comunitatii europene, precum: Practici si politici culturale; Identitate nationala, iden-titate europeana; Modele de integrare europeana; Cultura romana si cultura europeana; Romania in context european si international.
 Venind in intampinarea acestei politici de cercetare academica si sociala intr-un sens larg, proiectul de fata va prilejui pentru intaia data in Romania un simpozion in care paralela intre cele doua orori ale secolului XX va fi radiografiata la nivel national. Este vorba, prin urmare, de o premiera pe tara, atat la nivel academic, cat si la nivelul unui centru de excelenta. Abordarea va fi, la randul ei, inovatoare, mizand pe o cercetare comparativa transfrontaliera. Tema propusa spre cercetare are, de aceea, avantajul de a crea o varianta adaptata spatiului romanesc a unor teorii si metode deja consacrate in Oc-cident. Simpozionul va fi secondat de publicarea unui volum monografic de-dicat Gulagului si Holocaustului, continand lucrarile prezentate in cadrul Simpozionului. Nu in ultimul rand va fi vorba si de realizarea in format CD a unui material documentar cu martori si marturisitori romani ai Gulagului si Holocaustului, material care ar putea intra in filmoteca internationala dedicata temei.

Termenii Gulag si Holocaust
Termenii Gulag si Holocaust (un termen echivalent pentru Holocaust este acela de Shoah) au devenit astazi emblematici pentru ideea de extremism de stanga si de dreapta. Este vorba despre niste termeni-efigie, deoarece continutul lor
s-a amplificat fata de acceptia originara. Astfel, Gulagul (termenul este preluat din limba rusa si semnifica Directia Generala a Lagarelor de Munca din URSS) este utilizat metonimic pentru a de-semna spatiul prototipal al detentiei comuniste sub toate formele ei (lagar de munca, inchisoare, colonii de munca, deportare). Holocaustul (termenul pro-vine din greaca veche si inseamna Sacrificiu) este utilizat pentru a desemna spatiul si timpul (dar si metoda) in care au fost exterminati evreii odata cu instaurarea regimurilor de tip nazist, inainte si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Daca in cazul Gulagului s-au folosit metode variate, Holocaustul are ca specific metoda de exterminare a evreilor prin intermediul camerelor de gazare (de aici, propunerea, venita din partea unor istorici dupa care termenul Holocaust insemnand Sacrificiu este ina-decvat, intrucat evreii nu s-au sacrificat singuri, ci au fost sacrificati, ca respectivul termen sa fie inlocuit cu cel de Shoah, care inseamna Catastrofa, in ebraica).
Paralela intre comunism si nazism este necesara pentru a intelege dinamica sistemelor totalitare si consecintele acestora. Constructia acestui paralelism, incepand din a doua jumatate a secolului XX, a avut, insa, un traseu sinuos. Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial s-a incercat o punere in pagina a celor doua totalitarisme. Apoi, dupa Procesul de la Nürenberg, care a aratat lumii ororile Holocaustului, nazismul a fost calificat drept regimul totalitar prin excelenta, in timp ce comunismul, care era politica de stat intr-o serie de tari, a fost vazut, cu indulgenta, drept un regim relativ criminal, dar viabil. Odata cu publicarea Arhipelagului Gulag de Ale–xandr Soljenitin (1971) si apoi prin caderea comunismului (1989), natura terorista a statului comunist a devenit tot mai evidenta. La sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au aparut cercetari care demonstreaza ca cele doua extremisme au mai multe puncte comu-ne decat deosebiri. In acest sens, s-a sustinut si demonstrat ca Pactul Rib-bentrop-Molotov, intre Germania nazista si imperiul sovietic stalinist, nu a fost o intamplare, ci a subliniat tocmai afinitatile celor doua isme si ingemanarea lor. Acest pact a demonstrat o simetrie in oglinda a comunismului si nazismului. Obsesia pentru puritate ideologica ori rasiala si solutia lichidarii adversarilor vizau si intr-un caz si in celalalt confectionarea unui om nou pe care atat comunismul, cat si nazismul ravneau sa-l obtina in eprubeta social-politica a vremurilor respective.
 Pragmatic vorbind, proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca are ca scop initial realizarea unui simpozion pe tema propusa si, ca scop final, realizarea unei baze de date la nivel national si international, necesara intelegerii problematicii complexe a urmarilor legate de violentele politice, rasiale, etnice. Interactiunea culturala, protectia drepturilor fundamentale ale omului, lupta impotriva rasismului si intolerantei, construirea unui climat de intelegere si respect reciproc privind unitatea si diversitatea culturala, globalizarea cunoasterii, afirmarea libertatii umane sunt alti coeficienti luati in dezbatere (aceste formule fac parte, poate, dintr-o noua "limba de lemn", dar pe de alta parte ele sunt prevazute ca atare in constitutia europeana si mondiala legata de drepturile omului).

Stadiul actual al cunoasterii in aria in care se incadreaza tema
Hannah Arendt, in Originile totalitarismului (1951), a fost unul dintre primii cercetatori care au facut paralela intre comunism si nazism, intre Gulag si Holocaust, considerand ca acestea au depins decisiv de panslavism, respectiv de pangermanism. Hannah Arendt a decon-struit structura comunismului si nazis–mului prin intermediul catorva coefi-cienti precum existenta maselor atomizate, functionarea propagandei, teroarea, existenta Partidului Unic, existenta Conducatorului ca lider totalitar, exis-tenta Politiei politice si functionarea sistemului concentrationar. Alti analisti de marca, precum Alain Besancon (1980), Francois Furet (1995) si Ernst Nolte (1998), au facut, la sfarsitul secolului XX, acelasi paralelism. Alain Besancon, in Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism si unicitatea Shoahului, a evidentiat faptul ca deconstructia nazismului a beneficiat de o bibliografie impresionanta la nivel international, in timp ce aceea a comunismului a fost deficitara. Alain Besancon a fost interesat in analiza sa comparativa de o paralela amanuntita intre comunism si nazism la nivel de represiune, factorii comparati fiind operatiunile mobile de ucidere, tehnica masacrului (promovata atat de comunismul de tip leninist-stalinist, cat si de nazismul de tip hitlerist), deportarea, executia judiciara, anonimatul impus victimelor si reducerea acestora la conditia de cifra, distru-gerea morala, mentala si sufleteasca a victimelor. Un alt istoric, Pierre Chaunu, a afirmat ca bolsevismul si nazismul au constituit niste gemeni heterozigoti, iar asertiunea sa a facut cariera in istoria paralelismului adecvat intre cele doua extremisme. In ceea ce ii priveste pe Francois Furet (autorul lucrarii Trecutul unei iluzii) si Ernst Nolte (autorul lucrarii Fascismul in epoca sa, 1963), acestia au sustinut la sfarsitul secolului XX o celebra polemica pe marginea comunismului si nazismului, publicata sub titlul Fascism si comunism. Polemica (1998) a pornit de la afirmatia lui Ernst Nolte cum ca nazismul ar fi fost o reactie stricta la comunism si ca, daca comunismul leninisto-stalinist nu ar fi existat, nici nazismul hitlerist nu ar fi luat nastere. Francois Furet a respins vehement aceasta idee, precizand faptul ca o catastrofa istorica (precum nazismul) nu poate fi explicata cauzal prin intermediul altei catastrofe istorice (comunismul).
In ultima decada, cercetarile au capatat noi nuante. Spre exemplu, la inceputul mileniului trei un alt cercetator, Bernice Glatzer Rosenthal, a publicat lucrarea Noi mituri. De la Nietzsche la Stalin (2001), in care sustine ca filosofia supraomului (care a fost de obicei atasatastrict nazismului) este valabila si pentru bolsevici. Atat comunismul, cat si nazismul au incercat sa inculce ideea de om nou, indusa ideologic, dar si practicata cu forta, prin intermediul unui entuziasm ideologic destructiv la nivelul societatii. O alta opinie percutanta a fost publicata, in traducere, in revista 22. Aceasta a publicat in 2003, eseul cercetatorului Martin Malia, preluat din The National Interest, si intitulat tocmai Despre nazism si comunism. Martin Malia afirma ca indiferent de ideologie, genocidul este genocid, si ca intre comunism si nazism exista un semn de egalitate din acest punct de vedere. Intre cercetatorii romani care s-au pronuntat asupra unei paralele intre comunism si nazism, comparand implicit Holocaustul si Gulagul (la nivelul memoriei ororii) trebuie amintit in mod special Caius Dobrescu, al carui eseu intitulat chiar Holocaust si Gulag, publicat in 2004, in revista Observator Cultural, a fost binevenit pentru analiza profunda implicata la nivel de mentalitate. Caius Dobrescu este interesat, in analiza sa, mai ales de receptarea occidentala a Holocaustului (versus nereceptarea Gulagului in spatiul occidental, decat la nivel minimal) si, in oglinda, de receptarea Gulagului in Estul european (versus nereceptarea Holocaustului decat la nivel minimal in fostele tari comuniste). Tensiunea nascuta intre comemorarea Holocaustului, demonstreaza Caius Dobrescu, si comemorarea Gulagului nu este doar o disfunctie de suprafata, o neintelegere pasagera, ci reveleaza o diferenta profunda de dispozitii interioare, de modele de comprehensiune si de identificare empatica tinand de forme de societate in care secularizarea a luat cursuri diferite. Ceea ce desparte cele doua pozitii este modalitatea in care suferinta provocata a fost conceputa, rememorata si retraita pana astazi.

Contributia potentiala la tematica stiintifica
Tarile Europei de Est, dintre care face parte si Romania, se afla inca intr-o relativa perioada de tranzittie, fiind lipsite de repere social-politice ferme. Acest fapt este posibil datorita absentei unei monitorizari de anvergura a trecutului si istoriei recente. Mesajele ideologice din secolul XX au prilejuit nu doar manipulari, dar si masacre in masa, cu efect devastator asupra mentalului colectiv. Cercetarea prilejuita de proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca are ca misiune realizarea unei monitorizari ample la nivelul mentalului romanesc, prin intermediul unui paralelism si al unei analize spectrale, care va permite cuantificarea diferentelor. Care sunt reactiile romanilor la stereotipiile si prejudecatile legate de Gulag si Holocaust? Care sunt tensiunile pe care le ridica genocidul produs de comunism si nazism? Ce impinge anumite popoare sa accepte totalitarismul, iar pe altele sa respinga totalitarismul? Unor asemenea intrebari le poate da raspuns doar o abordare comparata si o cercetare adecvata. Ceea ce aduce nou proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca in raport cu ultimele contributii in domeniu este punerea in paralel a unor informatii care pana acum au fost cercetate in domenii separate. Daca la nivel mondial asemenea initiative s-au concretizat in cateva carti de tipul Fascism and Communism sau Nazism and Stalinism, la nivel romanesc cercetarile Centrului de Cercetare a Imaginarului vor constitui o premiera.
Proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca urmareste, de asemenea, racordarea la cercetarile de mentalitate de ultima ora, care sa explice traumele declansate de functionarea totalitarismului cu cele doua directii ale sale. Centrul de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere, administratorul acestui proiect, a dezvoltat o metodologie originala si inovatoare in acest domeniu. Diferiti membri ai Centrului au propus, in cadrul Dezbaterilor Phantasma, o serie de concepte si hermeneutici aplicate imaginarului comu-nist, cum ar fi cele de deprogramare a creierelor, locuri ale memoriei, generatii si memorie, supravietuire prin cultura, metode calitative in analiza imaginilor, etc. Aceste metode permit o abordare noua a sistemelor totalitare, pe baza analizei imaginarului social implicat de catre acestea. Fata de studiile istorice, politologice, economice, militare sau culturale practicate pana acum, prezentul proiect aduce in discutie imaginile si fantasmele colective, viata subconstienta a indivizilor si a grupurilor.

(acest text este doar un fragment dintr-un proiect mult mai amplu; astfel incat el contine doar o selectie a analizelor si teoriilor legate de Gulag si Holocaust, numarul cercetatorilor romani si straini angrenati in tema cu pricina fiind mult mai mare)

Cele mai citite

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...
Ultima oră
Pe aceeași temă