Asa cum ne-a obisnuit, si numarul 54 al revistei "Memoria” continua sa aduca in actualitate incredibilele fapte de cruzime ale tortionarilor comunisti si, in acelasi timp, rezistenta aparatorilor adevaratei democratii in fata unui sistem care dorea sa elimine notiunea de individ.
Ce a fost adevar si ce a fost mistificare in experimentul Pitesti vom afla din articolul lui Nicu Ionita, care analizeaza cu multa claritate motivele aparitiei si dezvoltarii "reeducarii” in inchisorile politice din Romania. In aceeasi linie care arata o exterminare diabolica prin planificare exacta este articolul-marturie al lui Gheorghe Barcan "Am fost si eu la Midia…”, aceasta "citadela a gulagului romanesc”, de unde chiar daca detinutul scapa de oroarea si sufocarea celulelor era urmarit si in asa-zisa libertate prin alte mijloace, neputand sa-si reia locul normal in societate.
Daniel Focsa dedica un studiu de caz emblematic pentru destinul unei generatii celui care a fost avocatul Gheorghe Vranceanu, fost detinut politic timp de 11 ani, un destin cu nimic spectaculos pentru epoca in care a trait, dar care poate fi luat ca model pentru generatiile actuale Ð "In criza acuta de modele etice si in deruta morala pe care o traverseaza, societatea romaneasca de astazi este inca, din pacate, tributara unor mecanisme de gandire formate de guvernul comunist. Fatalmente, in lipsa unei schimbari de profunzime, suntem condamnati sa avem economie de piata si regim parlamentar dominate de fostii securisti si politruci…”
