În Dacia au existat două cetăţi cu acelaşi nume, Sarmizegetusa, pe care unii chiar le confundă. Ca să le deosebească, istoricii au numit una Sarmizegetusa Regia, ale cărei ruine se află pe lângă satul Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara.
Aceasta a fost capitala sacră şi militară a Daciei în vremea regelui Decebal. În inscripţiile antice, toponimul apare şi cu alte variante: Zarmizeghetousa, Sarmireg, Sarmizge, Sarmazege, Sarmizege etc. O ipoteză permite traducerea toponimului Sarmize-Getusa prin „Legământul Vitejilor” (cf. sârmă – „care leagă”; a cuteza), iar varianta Sarmi-Reg prin „Tezaurul Regelui” (cf. rom. arh. sârmă „fir de mătase; fir de metal preţios”; sirmaia „capital; fond de bani”; rege; rigă”). Iarna aspră din părţile locului, care uneori împiedică accesul spre cetate, duce la ipoteza că Sarmizegetusa Regia era doar reşedinţa de vară a regelui şi a sfetnicilor săi. În vreme de iarnă, rămâneau aici numai militarii şi asceţii, primii antrenându-se şi păzind comoara regală, iar ceilalţi îngrijindu-se de calendare şi de celelalte construcţii sacre.
Cetatea Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, dar, din păcate, această onoare nu o păzeşte de jafuri, şi chiar de neglijarea ei de către arheologi, preocupaţi mai mult de cealaltă Sarmizegetusă, care, chipurile, ar sublinia originea noastră romană. De altfel, aici a şi cumpărat Statul mai multe hectare de teren, spre a o conserva mai bine. Cetatea aceasta s-a numit, pe vremea dominaţiei romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa şi se spune că ar fi fost construită de romani. Dar, purtând acelaşi nume ca şi cea de pe dealul Grădiştei, se înţelege că şi aceasta a fost capitala Daciei, reşedinţă regală de iarnă. Nu era apărată ca aceea din munţi, dar, de obicei, iarna nu aveau loc războaie. Chiar dacă au dărâmat Cartagina şi Ierusalimul, romanii au reconstruit aceste oraşe, păstrându-le numele, aşa că nu aveau niciun motiv ca să facă o altă capitală a Daciei, departe de cea adevărată. Dar Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa are o înfăţişare pur romană. Şi atunci? Misterul se dezleagă prin pacea din anul 88, pe timpul lui Domitianus, prin care acesta i-a trimis lui Decebal nu doar mari sume de bani, ci şi meşteri pricepuţi la multe lucruri folositoare: arhitecţi, ingineri, constructori etc. Aceştia au construit capitala de iarnă a Daciei ca un oraş roman, cum ştiau ei. Aşadar, amândouă Sarmizegetusele au fost mai întâi ale lui Decebal.
