Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Biblioteca Libri prohibiti din Praga

Dupa terminarea Razboiului Rece, tarile fostului bloc comunist s-au integrat in NATO, iar nu de mult, unele dintre ele au intrat si in Uniunea Europeana. Aceste tari au multe in comun, mai ales experienta cu"socialismul real" si cu dominatia ...

Share

Rl online 0 comentarii

29.07.2005 - 00:00
Dupa terminarea Razboiului Rece, tarile fostului bloc comunist s-au integrat in NATO, iar nu de mult, unele dintre ele au intrat si in Uniunea Europeana. Aceste tari au multe in comun, mai ales experienta cu"socialismul real" si cu dominatia sovietica. Popoarele din tarile respective au reactionat in diferite moduri la regimul comunist, incepand cu rezistenta armata din anii '50, continuand cu incercari de liberalizare in anii '60 si ajungand la crearea unor structuri paralele din anii '80. Cehoslovacia avea o pozitie speciala in cadrul satelitilor Uniunii Sovietice. In tara noastra, dupa inabusirea "Primaverii de la Praga" de catre armatele Tratatului de Varsovia din august 1968, a inceput perioada numita "de normalizare", in realitate a fost vorba de epurari masive, in urma carora circa 500.000 de membri ai partidului comunist au fost exclusi din randurile organizatiei si, in foarte multe cazuri, dati afara din serviciu. Peste 400 de scriitori si publicisti au pierdut orice posibilitate de a publica, iar cartile lor au fost puse la index si scoase din toate bibliotecile publice. Ei insisi, neputand gasi vreun post care ar fi corespuns profesiei lor, se angajau ca fochisti, spalatori de geamuri, maturatori de strazi, femei de serviciu. Uniunea Scriitorilor, in fruntea caruia se afla poetul Jaroslav Seifert, a fost desfiintata, iar in toata tara s-a instaurat un regim de genocid cultural. Zeci de reviste de cultura au fost puse la index, anumiti artisti plastici nu aveau voie sa-si expuna operele, unii muzicieni nu aveau dreptul sa se prezinte in public. De asemenea, viata stiintifica si cea bisericeasca au fost oprimate. Ma voi limita la doua exemple: actualul arhiepiscop din Praga, Miloslav Vlk, si-a gasit de lucru ca spalator de geamuri, iar actualul episcop titular al Capitalei, Vaclav Maly, a lucrat ca fochist, pana cand a fost dat afara din acest post.

Samizdatul

Scriitorilor interzisi le-a ramas singura posibilitate de a publica - samizdatul. In epoca tehnicilor tipografice sofisticate, ei isi transcriau operele la masina de scris, folosind mai multe hartii carbon, ca sa obtina 10-12 copii. Exemplarele copiate le primeau prietenii lor care, la randul lor, le lasau sa circule printre alti cititori. In felul acesta au functionat numeroase edituri subterane care au reusit sa publice sute de titluri de valoare atat din literatura ceha, cat si din cea universala, in traducere. De pilda, la editura "Petlice" (lacat), care nici pe departe nu era singura, au aparut peste 400 de titluri de opere beletristice cehesti. S-au infiintat si o serie de periodice subterane, orientate spre cele mai diverse domenii - critica literara, filosofie, teologie, muzica, teatru, cultura, politica.
Romane, volume de versuri, memorii, chiar si basme pentru copii - toate acestea reprezentau sute si mii de pagini pe care le bateau la masina, litera dupa litera, doamnele care lucrau ca dactilografe voluntare, fiind amenintate si ele de pericolul arestarii, ca oricine care participa la redactarea sau distribuirea publicatiilor samizdat. De fapt, pentru regim era suficienta doar simpla intentie, chiar si nedovedita.

Represaliile

O femeie de 30 de ani, mama a trei copii, a fost condamnata in 1980 la un an de inchisoare, intrucat copia carti de samizdat. In 1977, un ziarist in varsta de 55 de ani a fost condamnat la trei ani de inchisoare, intrucat a transportat pe ascuns in Occident o carte de memorii a unui fost politician cehoslovac si a scris el insusi o carte de convorbiri cu scriitori interzisi. Dupa ispasirea pedepsei, a fost alungat din tara. "Complicele" lui, in varsta de 64 de ani, a fost condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare. Un scriitor din Ostrava, a carui vina a constat in faptul ca a copiat cartile proprii si ale altora, a petrecut in inchisoare patru ani si jumatate, a murit in 1988, la 55 de ani, curand dupa eliberarea din temnita. Un redactor a fost inchis chiar de doua ori pentru publicarea unei reviste samizdat de cultura, iar de la inchisoare a iesit numai datorita "revolutiei de catifea", in 1989.

Memoria natiunii

Cartile, revistele si inregistrarile interzise nu au disparut, in ciuda urmaririlor si raziilor politienesti. Multe dintre ele au trecut din mana in mana, sunt mototolite sau pe jumatate rupte, altele au ramas nevatamate datorita faptului ca fusesera pastrate in ascunzisuri ingenioase. Printre cartile de samizdat se afla memoriile si volumele de versuri ale lui Jaroslav Seifert, singurul nostru scriitor decorat cu premiul Nobel pentru literatura, cartile lui Bohumil Hrabal, renumit prozator, tradus in multe limbi straine, cele 27 de volume ale operei filosofice a lui Jan Patocka, filosof care a murit dupa un interogatoriu la politie, toate piesele de teatru si eseurile lui Vaclav Havel, presedintele Cehoslovaciei din 1989, faimosul roman 1984 de George Orwell in peste 20 de "editii" si in cateva traduceri diferite. Mai gasiti printre aceste carti doua "editii" ale romanului Stapanul inelelor de J.R. Tolkien, amandoua de cate 900 de pagini, lucrarile lui Alexandr Soljenitin, inclusiv Arhipelagul Gulag si multe altele. In anii '70, in Cehoslovacia s-a tradus si se raspandea printre cititori si nuvela lui Mircea Eliade Pe strada Mantuleasa. Ceva mai tarziu, in deceniul urmator, a aparut sub forma de samizdat si cunoscutul sau studiu Mitul eternei reintoarceri.

Biblioteca

Biblioteca Libri prohibiti a fost inagurata in octombrie 1990 de catre Asociatia Libri prohibiti, o organizatie nonprofit care reuneste in jur de 180 de membri, printre care scriitorii Jiri Grusa, Vaclav Havel, Ivan Klima si Ludvik Vaculik, fostul rector al Universitatii Caroline, Radim Palous, si actualul ambasador al Republicii Cehe in SUA, Martin Palous. Presedintele asociatiei este fratele lui Vaclav Havel, dl. Ivan M. Havel, care conducea una dintre editurile subterane in perioada 1975-1989. Fondurile sunt administrate de Jiri Gruntorad, pe care regimul comunist l-a trimis pentru patru ani in inchisoare, din cauza ca a distribuit carti de samizdat.

Fondurile

Partea principala a fondurilor este reprezentata de colectia samizdatului cehoslovac. Aceste texte scrise in cadrul exilului interior se refera la diferite domenii - literatura, filosofie, istorie, teologie, politologie si multe altele. In total este vorba de peste 11.000 de "carti". Unele dintre ele se disting printr-o remarcabila valoare artistica, fiind insotite de lucrari grafice originale sau de fotografii. Colectia cuprinde si peste 300 de titluri de reviste, in cea mai mare parte in serii complete, documente cu privire la violarea drepturilor omului si cetateanului in fosta Cehoslovacie si in intregul bloc sovietic. Un fond aparte este constituit de foiletoane, petitii, scrisori s.a.m.d., un altul de manuscrise si lucrari nepublicate, afise, foi volante si de o arhiva a fotografiilor si a taieturilor de ziar. O parte a fondului - ziare, reviste, foi volante si alte documente din august 1968 - este consacrata invaziei armatelor Tratatului de Varsovia. Trebuie mentionate si carti si reviste care provin de la legiunile cehoslovace, de pe vremea primului razboi mondial, si de la rezistenta cehoslovaca din exil, din cel de al doilea razboi mondial. Literatura subterana din strainatate este reprezentata prin carti de samizdat din Polonia, asa-zise bibuly.
A doua jumatate a fondurilor este constituita din literatura de exil, originara din numeroase tari ale lumii libere. Ziaristi, cercetatori, artisti si politicieni cehi si slovaci luau calea exilului imediat dupa instaurarea regimului comunist in 1948, iar dupa invazia armatelor Tratatului de la Varsovia din 1968, acest exod a devenit si mai puternic. In felul acesta, din tara au plecat aproximativ o jumatate de milion de locuitori. In exil, multi dintre ei infiintau ziare, reviste si edituri. In acestea au aparut cateva mii de titluri, multe dintre ele fiind carti de samizdat transportate pe ascuns din Cehoslovacia. Numai editura 68 Publishers de la Toronto a publicat peste 200 de titluri.
In 1993 a fost infiintata o sectie audiovizuala a bibliotecii, care cuprinde in prezent sute de inregistrari de muzica nonconformista pe casete audio sau pe discuri realizate in exil, inregistrari din universitati subterane, emisiuni de radio, documente video, filme de amatori pe casete video.
Biblioteca este deschisa patru zile pe saptamana (luni-joi), intre orele 13-17. Fondurile sunt la dispozitia publicului cititor gratis. In cadrul bibliotecii functioneaza toate serviciile obisnuite, inclusiv cele bibliografice, de fotocopiere, de consultatii. Anual avem in jur de o mie de vizitatori, in aceeasi perioada se fac peste 30.000 de fotocopii. Site-ul bibliotecii, cu informatii nu numai in ceha, ci si in limbi de circulatie mondiala, a fost vizitat anul trecut de peste 3.000 de doritori. Serviciile bibliotecii le folosesc si diferite institutii din tara si din strainatate, de exemplu Muzeul Literaturii Cehe sau British Library din Londra s.a., cercetatori, edituri, redactii de ziare si de reviste etc. Numerosi studenti cehi si straini cauta aici materiale pentru lucrarile lor de diploma. Biblioteca imprumuta exponate pentru diferite expozitii in tara si in strainatate si a contribuit la intocmirea unei serii intregi de publicatii.

Menirea

Dat fiind ca Biblioteca Libri prohibiti poseda o multime de materiale rare, dintre care cea mai mare parte este evidentiata si sub forma electronica, rolul ei este astazi de neinlocuit. Aici se pot studia la un singur loc felurite aspecte ale rezistentei de pe vremea razboiului, ale rezistentei anticomuniste, ale culturii alternative, ale relatiilor dintre tara si exil. De multa vreme, Libri prihibiti este institutia cu cele mai complexe colectii ale publicatiilor opozitiei din tara si ale exilului de dupa razboi, ceea ce este valabil nu numai pe scara republicana, ci si pe cea europeana. Oamenii care din fericire nu au apucat epoca "socialismului real" se pot cufunda aici in atmosfera apasatoare a regimului trecut, mult mai sumbra in anumite privinte decat cea descrisa in Castelul kafkian. In aceasta consta contributia principala a bibliotecii noastre destinata Europei - acelei Europe care a tras invataminte din erorile ce au permis impunerea fascismului si a nazismului, dar ramane uneori prea toleranta fata de ideologia comunista. Or aceasta ideologie a dus la un regim totalitar mai rau in unele privinte decat cel nazist. Experienta noastra nu trebuie uitata.
Este un mic miracol faptul ca in centrul Pragai functioneaza de 15 ani o institutie care permite tuturor doritorilor acces la materialele privind rezistenta din tara si din exil, acordandu-le unele servicii care nu pot fi asigurate de institutii de stat. Eu personal as dori ca acest miracol sa continue si sper ca nu sunt singurul cu o asemenea dorinta.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...