Rusia postcomunista, carte aparuta in acest an la Editura Capriana din Paris, marturiseste tot despre dragostea de o viata a autorului, Eugen Holban, Basarabia, fiind al zecelea volum al sau dedicat acetui greu incercat pamant romanesc. Nascut la Chisinau (22 decembrie 1920), in familia unui inalt demnitar al Romaniei Mari (tatal sau a fost deputat in Parlamentul tarii intregite, apoi prefect in Basarabia, fiind "rasplatit" de comunistii "romani" cu intemnitarea, a murit in inchisoarea din Botosani in primii ani ‘50), Eugen Holban s-a refugiat la Paris in 1986, devenind foarte activ in publicistica exilului, iar din 1990 colaborand si in presa romaneasca (a onorat si paginile suplimentului aldine!). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Acest recent aparut volum urmareste destinul Rusiei dupa prabusirea URSS, pentru a deslusi mai exact… soarta Basarabiei! De altfel, cartea se deschide cu capitolul "Rusia si Republica Moldova". Citam: "Condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov (…) trebuia in mod implicit sa conduca la reunirea R. Moldova cu Romania." si Eugen Holban ne demonstreaza – cu citate din "Le Figaro" si "Le Monde" – ca acesta era curentul de opinie in Occident, dar si in Rusia (anul 1991, dupa puciul moscovit), chiar si Boris Eltin admitand ca "Republica Moldova s-ar putea uni intr-o zi cu Romania." Adaugand, tipic ruseste: "Poate chiar in cadrul Comunitatii Statelor Independente…" Eugen Holban ne reaminteste cum a fost pierdut momentul istoric favorabil si cum Republica Moldova s-a afundat in formula "independentei", orchestrata de Kremlin pentru a-si mentine interesele si influenta in "vecinatatea apropiata". Instrumentul principal al Moscovei de santaj si de amenintare militara directa a fost regimul separatist transnistrean, iar cine nu vrea sa vada "recursul la metoda" in acest caz ar trebuie sa priveasca la separarea Abhaziei pentru santajarea Georgiei; similitudinile sunt graitoare. Eugen Holban ne prezinta, prin comparatie si cazul republicilor baltice, unde ruptura de URSS a condus rapid la integrarea lor euro-atlantica. Este adevarat, in acel caz au functionat apasat interesele strategice ale SUA si UE, dar si formidabila solidaritate a tarilor nordice.
In sudul continentului, insa, rusii au pastrat o influenta puternica, exploatand "foamea" energetica si propriile resurse, iar petrotarul Vladimir Putin a angajat Rusia pe un drum al nostalgiei imperiale, bazat pe autoritarism, violenta si impunitate. Concluzia, limpede argumentata: Rusia revine la imperialismul si autocratismul traditional, dar – crede Eugen Holban – "picioarele-i sunt de lut". Oricum, soarta R. Moldova, Basarabia ciuntita, ramane legata de viitorul european al Romaniei.
