Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

FOTO. Cum a ajuns Armata Română la Budapesta

La 13 noiembrie 1918 Ungaria semna armistițiul de la Belgrad cu Puterile Aliate.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 10.11.2018 - 09:40

Generalul francez Franchet d'Esperey nu cunoștea prevederile Tratatului de alianță al României cu Puterile Aliate și a trasat o linie de demarcație în Transilvania de-a lungul aliniamentului Bistrița–Reghin–Târgu Mureș–cursul inferior al Mureșului.

Trupele maghiare trebuiau să se retragă în spatele acestei linii. Convenția de la Belgrad a constituit sâmburele viitorului conflict militar și diplomatic dintre România și Ungaria. Budapesta a perceput linia trasată prin armistițiul de la Belgrad drept o împărțire finală a Transilvaniei, în vreme ce la București au apărut nemulțumiri față de această delimitare. Însă Convenția de la Belgrad permitea Puterilor Aliate să retraseze liniile de demarcație și să-și deplaseze trupele oriunde pe teritoriul Ungariei.

O altă semnificație a Convenției de la Belgrad a fost acceptarea de către Budapesta a principiului autodeterminării națiunilor, iar procesul de desprindere a românilor din Transilvania s-a făcut în conformitate cu acest principiu. Procesul politic care a culminat la 1 Decembrie cu Adunarea Națională de la Alba Iulia și proclamarea unirii Transilvaniei cu România s-a făcut fără sprijinul sau sub influența Armatei Române. Trupele române au atins linia de demarcație din Convenția de la Budapesta pe 15 decembrie 1918. Armata Română era considerată parte a forțelor Puterilor Aliate, astfel că deplasările ulterioare pe alte linii de demarcație au fost făcute cu acordul aliaților.

Până la 31 decembrie 1918 trupele române s-au deplasat pe aliniamentul Baia-Mare – Cluj – Deva. Următoarea deplasare a liniei de demarcație spre vest s-a încheiat pe 22 ianuarie 1919 pe aliniamentul Satu-Mare – Oradea – Arad, perioadă în care au fost înregistrate mai multe ciocniri cu trupele maghiare.

Încercarea Puterilor Aliate de a obține acordul Budapestei pentru o delimitare în martie 1919 a dus la venirea la putere a bolșevicilor conduși de Bela Kun pe 21 martie. În noaptea de 15-16 aprilie 1919 în urma unui atac maghiar, contraofensiva Armatei Române a ajuns de-a lungul râului Tisa. La 13 iunie 1919 Conferința de Pace de la Paris a stabilit granița dintre România și Ungaria.

Guvernul bolșevic de la Budapesta a declanșat o ofensivă împotriva trupelor române peste Tisa la 20 iulie 1919, ofensivă respinsă, iar contraatacul român a dus la ocuparea Budapestei pe 3 august 1919 – ocupație reflectată în imaginile prezentate.  

* Imaginile au fost digitalizate în cadrul proiectului Saecularia.ro din Colecția de Documente Fotografice ale Arhivelor Naționale.

Marș al unei unități de artilerie română în Budapesta, 1919.

Armata Română hrănește populația săracă din Budapesta, august 1919.

Misiunea Militară Interaliată la Budapesta: (al doilea din stânga) ministrul Constantin Diamandy, gen. Harry H. Bandholtz (SUA), gen. Ernesto Mombelli (Italia), gen. Reginald Gorton (Marea Britanie), gen. Jean César Graziani (Franța), gen. Gheorghe Mărdărescu (România).

Defilarea trupelor române în Piața Eroilor (Hősök tere) din Budapesta, august 1919.

Cavaleriști români pe străzile din Budapesta, august 1919.

Bolșevici unguri veniți pentru negocieri de armistițiu la Szolnok.

Comentarii

loading...